De ce reactoarele americane de mici dimensiuni nu vor fi instalate la Cernavodă?!

Recent, fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, a dezvăluit în cadrul unui interviu, faptul că localitatea Cernavodă era locația favorită pentru înființarea reactoarelor modulare mici (SMR). Totuși, în final, s-a decis ca proiectul să fie desfășurat pe amplasamentul unei vechi termocentrale din localitatea Doicești. Terenul unde urmează să facă investiția aparține fraților Mureșan, asociații firmei care a făcut praf bulevardul 1 Mai. Cum au ajuns aceștia în posesia terenului și cum și-au început afacerile?! Aflați povestea unor „băieți deștepți”, care au avut doar de profitat de pe urma unor scandaluri cu iz penal, ce au măcinat istoria recentă a țării.  

Proiectul reactorului de mici dimensiuni de la Doicești

Recent, în cadrul unui interviu acordat publicației Financial Intelligence, deputatul Virgil Popescu, fostul Ministru al Energiei, a discutat despre dezvoltarea energiei nucleare în România și demersurile pe care le-a luat în timpul mandatului său pentru implementarea mai multor proiecte. Acesta a oferit mai multe detalii despre reactoarele modulare mici (SMR), care urmează să fie amplasate  la Doicești, lângă Târgoviște, în locul fostei termocentrale pe cărbune.

Virgil Popescu

„La COP 26, președintele Klaus Iohannis, președintele SUA Joe Biden, emisarul special al SUA pentru schimbări climatice, John Kerry, au anunțat că România va fi prima țară din afara SUA unde se va face proiectul cu SMR, fiind al doilea SMR după SUA. Am avut un grant pentru a stabili care locație este mai bună în România. Au fost evaluate 10 situri din acel grant. Următorul după Cernavodă a fost stabilit la Doicești.”, a declarat fostul ministru. 

Dezvăluirile făcute de acesta au ridicat semne de întrebare, punând la îndoială adevăratele motive pentru care locația a fost aleasă în final, în detrimentul terenului din Cernavodă. Primarul orașului, Liviu-Cristian Negoiță, ne-a împărtășit că nu au fost purtate niciodată discuții în vederea amplasării reactoarelor în localitatea dobrogeană, fapt ce ne face să ne gândim că poate opțiunea Cernavodă nu a fost niciodată luată cu adevărat în considerare. 

„Nu am primit nicio informație despre această intenție. Noi avem proiectele legate de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Chiar nu știu absolut nimic despre această listă. Este o declarație a domnului Popescu, dar cam atât. Nici nu a fost vreodată o discuție despre așa ceva”, a precizat edilul. 

Liviu-Cristian Negoiță

Termocentrala de la Doicești, deținută de băieții deștepți de la Nova Power&Gas

Locația aleasă, fosta termocentrală pe cărbune de la Doicești, de lângă Târgoviște, care nu mai funcționează din 2012, a fost vândută de Statul Român, prin Termoelectrica, unei companii înregistrate în Cehia, care ulterior a falimentat.

Termocentrala de la Doicești

Imobilul a ajuns în final în mâna firmei Nova Power&Gas, parte a grupului E-INFRA, controlat de frații Simion și Teofil Mureșan, împreună cu Marian Pantazescu. Inițial, achiziționaseră vechea termocentrală cu scopul de a dezvolta pe amplasament o fabrică de gaz, potrivit șefului Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță.

Cei doi băieți deștepți din Cluj au „mirosit” oportunitatea și au renunțat la vechiul plan, după vestea înființării centralei nucleare SMR. Așa a ajuns Nova Power&Gas să semneze un memorandum cu Nuclearelectrica și compania americană NuScale Power. Însă, se amână cu cel puțin doi ani planurile prin care România să devină prima ţară din Europa ce obţine energie electrică prin tehnologia reactoarelor modulare. Construcția noii centrale de la Doicești, programată pentru 2027, ar putea fi gata abia în 2029. Și asta pentru că proiectul a fost modificat de partenerii americani.

Istoric complicat, marcat de legături politice și scandaluri cu iz penal

O simplă cercetare în istoricul Nova Poer&Gas scoate la iveală o întreagă încrengătură politică, care pornește încă de la înființarea companiei de către doi cetățeni americani. Societatea, numită la acea vreme, Amgaz Furnizare a fost controlată de Peter Braun, notoriul afacerist care a ajuns în atenția publicului în scandalul ce a urmat vânzării combinatului Alro Slatina către ruși, și Michael Myron Einik, fost diplomat SUA la București, în anii ’90, în mandatul ambasadorului Alfred Moses, și asociat în consultanță cu foști generali ai serviciilor secrete românești (DGIA și STS). Asociată era și Monica Roșu, fiica lui Horia Roșu, fost consilier al lui Dan Ioan Popescu, ministru al Energiei în timpul guvernului Năstase.

Compania a fost preluată apoi de afaceristului Rareș Criste, membru al caracatiței „băieților deștepți din energie”, care au adus prejudicii uriașe statului prin vânzarea de energie ieftină de la Hidroelectrica Hidroelectrica sau termocentralele Rovinari și Turceni. Asociat îi era Alin Ardelean, fiul generalului Virgil Ardelean, alias „Vulpea”, fostul șef al serviciului secret al Ministerului de Interne.

Într-un final, firma a ajuns în mâinile lui Teofil Mureșan, care a încercat să-i șteargă trecutul și i-a schimbat numele în cel pe care-l poartă astăzi. Frații Mureșan dețin mai multe firme, care au prins de-a lungul anilor numeroase contracte cu statul. La un moment dat chiar, Electrogrup a colaborat cu Rasirom, compania de tehnologie a SRI, pentru a participa la licitația pentru construcția unei conducte de gaz a Transgaz. Mureșan și firma sa au fost implicați și în dosarul de corupție al fostului primar de la Cluj, Sorin Apostu (PDL). 

Sorin Apostu

Mureșan i-a plătit amicului Apostu, vacanțele în străinătate, la Dubai, Grecia sau Viena, în timp ce Electrogrup câștiga contracte uriașe, printre care și unul de peste un milion de euro, pentru dotarea primăriei cu camere de supraveghere ale primăriei. În mod bizar, nici Mureșan și nici Electrogrup nu au fost învinuiți de procurori, aceștia continuându-și liniștiți activitatea și intrând în afaceri cu un alt personaj penal, Tiberiu Urdăreanu, condamnat și implicat în mai multe dosare de corupție.

Electrogrup, firma care a făcut praf bulevardul 1 Mai

Afacerile firmei Electrogrup s-au extins până la Constanța, controversata societate  încasând de la Primăria Constanța, pentru contractul ce vizează executarea lucrărilor din cadrul proiectului de reabilitare a bulevardului 1 Mai, suma de 50 de milioane de lei. Poate chiar mai mult! În anul 2022, compania a avut cifra de afaceri de 519.168.441 de lei, un profit de peste 41 de milioane de lei, dar și datorii de aproape 226 milioane de lei.

Despre calitatea lucrărilor, ziarul Replica a vorbit în nenumărate ediții anterioare. De la neglijență până la lipsa muncitorilor de pe șantier, Electrogrup a bifat numeroase abateri de la normele cerute de un proiect de o asemenea amploare. Electrogrup a fost amendată, de mai multe ori, pentru că nu a respectat normele privind lucrările care se execută pe  domeniul public sau privat. Poliția Locală a constatat, și nu o dată, că muncitorii nu respectă prevederile HCL nr. 189/30.06.2017, privind normele pentru lucrările tehnico – edilitare care se execută pe domeniul public sau privat al municipiului Constanța și utilizarea tramei stradale în zona pietonală a autovehiculelor care transportă materiale de construcții.