Depresia majoră, noi posibilități de tratament

Un nou factor declanșator al depresiei majore, descoperit recent, deschide posibilități noi de tratament, informează 360medical.ro.

Un aminoacid comun, glicina, poate transmite un semnal de „încetinire” către creier, contribuind probabil la depresia majoră, anxietatea și alte tulburări de dispoziție la unele persoane, au descoperit oamenii de știință de la Institututl pentru inovații și tehnologii biomedicale, Wertheim UF Scripps Institute for Biomedical Innovation & Technology.

Descoperirea, prezentată în revista Science, îmbunătățește înțelegerea cauzelor biologice ale depresiei majore și ar putea accelera eforturile de a dezvolta noi medicamente cu acțiune mai rapidă pentru astfel de tulburări de dispoziție greu de tratat, spune neurologul Kirill Martemyanov, autor corespondent al studiului.

„În cazul majorității medicamentelor pentru depresie acestea durează săptămâni înainte de a-și face efectul, dacă își fac efectul”, a declarat Martemyanov, care prezidează departamentul de neuroștiințe al institutului din Jupiter. „Este nevoie cu adevărat de opțiuni noi și mai bune”, spune neurologul.

Depresia majoră se numără printre cele mai urgente nevoi de sănătate din lume. Numărul cazurilor a crescut în ultimii ani, în special în rândul adulților tineri. Pe măsură ce numărul de dizabilități, numărul de sinucideri și cheltuielile medicale cu depresia au crescut, un studiu realizat de Centrele americane pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC), din Statele Unite în 2021 a evaluat povara economică a depresiei la 326 de miliarde de dolari anual în SUA.

În anii de cercetări, oamenii de știință s-au întrebat cum primesc și transmit senzorii de pe celulele creierului semnale în celule? Acolo se află cheia pentru înțelegerea vederii, a durerii, a memoriei, a comportamentului și, posibil, a multor altor lucruri, spune neurologul Kirill Martemyanov

„În urmă cu 15 ani am descoperit un agent de legare pentru proteinele care ne interesau, ceea ce ne-a condus la acest nou receptor”, a declarat Martemyanov.

În 2018, echipa sa a descoperit că noul receptor era implicat în depresia indusă de stres. Atunci când șoarecilor le lipsea gena pentru receptorul GPR158 aceștia se dovedeau rezistenți la stresul cronic. Acest lucru a oferit dovezi puternice că GPR158 ar putea fi o țintă terapeutică, au realizat cercetătorii, dar încă nu elicidaseră de unde a provenit semnalul?

O nouă descoperire a venit în 2021, când echipa a rezolvat structura receptorului GPR158. Ceea ce au văzut i-a surprins. Receptorul GPR158 arăta ca o clemă microscopică cu un compartiment – asemănător cu ceva ce văzuseră în bacterii, nu în celulele umane.

„Am spus: Wow, acesta este un receptor de aminoacizi. Există doar 20, așa că i-am analizat imediat și doar unul se potrivea perfect. Acesta a fost. Era glicina”.

Acesta nu a fost singurul lucru ciudat. Molecula de semnalizare nu era un activator în celule, ci un inhibitor. Capătul activ al GPR158 s-a conectat la o moleculă parteneră care aparent împiedica legarea de glicină.

„De obicei, receptorii precum GPR158 se leagă de proteinele G și de aceea sunt cunoscuți sub numele de receptori cuplați cu proteina G. Acest receptor însă, se lega de o proteină RGS (reglatori ai semnalizării proteinelor G) care are efectul opus activării”, a declarat Thibaut Laboute, doctor în științe, cercetător postdoctoral din grupul lui Martemyanov și primul autor al studiului.

Oamenii de știință cataloghează de zeci de ani rolul receptorilor celulari și al partenerilor lor de semnalizare. Cei care încă nu au semnalizatori cunoscuți, cum ar fi GPR158, au fost supranumiți „receptori orfani”. Această descoperire ne arată că GPR158 nu este un receptor orfan, spune Laboute. De aceea, echipa l-a redenumit mGlyR, prescurtare de la „receptor metabotropic de glicină”.

„Un receptor orfan este o provocare, și vrei să vezi cum funcționează”, spune Laboute. „Ceea ce ne entuziasmează cu adevărat în legătură cu această descoperire este faptul că poate fi importantă pentru viața oamenilor”, spune el.

Laboute și Martemyanov figurează ca inventatori pe o cerere de brevet care descrie metodele de studiere a activității GPR158, iar acum cercetătorii urmăresc dezvoltarea unui medicament pentru a ținti GPR158.

Glicina însăși este vândută ca supliment nutrițional, și este considerată că poate îmbunătăți starea de spirit. Este o componentă de bază a proteinelor și afectează multe tipuri de celule diferite, uneori în moduri complexe. În unele celule, glicina trimite semnale de încetinire, în timp ce în alte tipuri de celule, trimite semnale de excitație. Unele studii au asociat glicina cu dezvoltarea cancerului invaziv de prostată. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege cum menține organismul echilibrul corect al receptorilor mGlyR și cum este afectată activitatea celulelor cerebrale, au menționat autorii studiului care vor continua studiile.

Cercetarea a fost susținută de Institutul Național de Sănătate al Institutului Național de Sănătate Mintală  și de Institutul Național de Științe Medicale Generale.