DNA cere ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru Liviu Dragnea!
DNA cere ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru Liviu Dragnea!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie dezbate marţi ultimul termen al procesului în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajarea a două membre de partid la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman. La termenul de azi, procurorii DNA au cerut închisoare cu executare pentru Liviu Dragnea, potrivit România TV. De asemenea, procurorii cer şi anularea condamnării cu suspendare a lui Liviu Dragnea în Dosarul Referendumului.
Procurorii DNA au cerut închisoare cu executare pentru liderul PSD Liviu Dragnea la ultimul termen al procesului în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajarea a două membre de partid la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman. De asemenea, procurorii cer şi anularea condamnării cu suspendare a lui Liviu Dragnea în Dosarul Referendumului.
"Discutăm la final. (...) Eu pledez nevinovat", a comentat Liviu Dragnea după cererea DNA.
Liviu Dragnea a ajuns la ÎCCJ!
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a ajuns marţi dimineaţă la ICCJ, unde ar urma să aibă loc ultimul termen în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman, în care este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.. La termenul precedent, avocatul fostei directoare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, Floarea Alesu, a cerut judecătorilor să comunice modalitatea în care au colaborat SRI şi DNA în baza protocolului încheiat între cele două instituţii, în instrumentarea dosarului. Instanţa a admis şi le-a cerut avocaţilor ca la termenul de astăzi să aibă pregătite pledoariile finale, deşi nu a declarat încă cercetarea judecătorească finalizată.
Avocatul Bombonicăi Prodana a scris pe Facebook marţi: "A sosit raspunsul pe protocolul cu SRI. Si vreo 47 de DVD-uri"
Şi tot el a afirmat că "instanţele nu mai pot condamna pentru abuz în serviciu cât timp nu se instituie legislativ un prag valoric", invocând decizia CCR tocmai în legătură cu acest dosar.
"Asta pentru cine spunea că prin achitarea prejudiciului am recunoscut fapta (a noastră şi a altora)", conchide el.
"Omisiunea legiuitorului României de a pune de acord prevederile abuzului in serviciu, în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. 1 din Constituţie, cu deciziile Curţii Constituţionale de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate care privesc acest articol de lege, are ca efect direct şi de neînlăturat lipsa de certitudine cu privire la existenţa normei de incriminare, respectiv INCERTITUDINEA legii penale", mai argumentează el.
„Cererea constă în a se transmite o adresă către Parchet prin care să se solicite în ce a constat cooperarea între cele două instituţii, SRI şi DNA, în instrumentarea acestui dosar. Am depus şi un document, o adresă din timpul urmăririi penale către serviciul tehnic, care precizează că în cauză beneficiar secundar este o unitate militară a SRI. Solcităm să cereţi DNA şi SRI în ce a constat cooperarea pe timpul derulării acestui dosar", a spus atunci avocatul Floarei Alesu, în cadrul procesului.
La rândul său, avocatul fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, a susţinut cererea.
Procurorul DNA a afirmat, însă, că cererea are termeni foarte vagi, în condiţiile în care nu au fost precizate probele care ar fi fost afectate.
La termenul trecut, magistraţii au admis o cerere a avocaţilor şi au solicitat DNA să spună dacă a existat o cooperare cu SRI în instrumentarea acestui dosar.
"Încuviinţează trimiterea unei adrese la DNA. Dacă a existat o cooperare între cele două instituţii, dacă există şi alte documente aflate în custodia celor două instituţii şi, în caz afirmativ, să ne fie înaintate şi să se comunice în ce a constat, concret, această cooperare în legătură cu instrumentarea dosarului", a anunţat preşedintele completului, judecătorul Ştefan Pistol.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News