Doi bărbați au reușit să vândă de două ori un apartament care nu era al lor
Doi bărbați au reușit să vândă de două ori un apartament care nu era al lor
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestRomânii sunt foarte inventivi, reușind să facă bani din piatră seacă. Astfel, Alexandru M. și Costin B., doi bărbați din Constanța, au reușit să păcălească două persoane, obținând de la notar o împuternicire de vânzare a locuinței, cu ajutorul unui buletin fals. Totul a mers perfect până într-un punct, cei doi reușind să obțină în jur de 120 de mii de euro de pe urma șiretlicurilor lor.
Totul a început pe 2 iulie 2020, atunci când o femeie, folosind o carte de identitate contrafăcută cu datele de identitate ale altei femei s-a prezentat la o Societate Notarială, unde a solicitat și obținut încheierea unei procuri notariale. Notarul public a autentificat procura comițând un fals intelectual, fără vinovăție, prin care în mod nereal, femeia l-ar fi împuternicit pe Alexandru M. să vândă imobilul situat în sector 3, București.
Ulterior, Alexandru M. a luat legătura cu un bărbat pentru a-i propune vânzarea imobilul situat. Bărbatul a fost de acord şi la data de 27 iulie 2020 cei doi aveau cunoștință despre caracterul fals al procurii autentificată. La data de 27 iulie 2020, s-a încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare. Pentru încheierea acestei promisiunii de vânzare-cumpărare, bărbatul i-a achitat lui Alexandru M, 50.000 euro. Ulterior, la data de 6 august 2020, Alexandru M. și Costin B. au reușit să vândă încă o dat apartamentul, de data aceasta cu 70 de mii de euro unui bărbat.
Magistrații din cadrul Judecătoriei Constanța au decis să îl condamne pe Alexandru M. la 6 ani de închisoare, cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, acesta fiind în stare de recidivă post executorie. Costin B. a fost condamnat la 2 ani, 4 luni și 1179 de zile de închisoare, cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune. Sentințele nu sunt definitive.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News