Dr. Cătălina Trifan: „Consumul de sare poate crește tensiunea mai mult decât un pahar cu vin roșu“

Viciile și stilul de viață dezordonat sunt principalii factori în înregistrarea unor valori tensionale ridicate. Cei care se încadrează în aceste criterii trebuie să rețină că sunt într-un pericol iminent dacă se adaugă și prezența bolilor cardiovasculare în familie.

Hipertensiunea arterială este o afecțiune cu o prevalență crescută în România, responsabilă de aproape jumătate din numărul de decese asociate bolilor cardiovasculare. Aceasta mai este numită și ucigașul tăcut, pentru că evoluează mult timp fără semne și simptome. Nedepistată la timp, netratată sau tratată incorect, ea poate conduce la numeroase complicații, dintre care cele mai de temut sunt accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă.

Dr. Cătălina Trifan, șef Secție Medicină Internă la Spitalul Clinic SANADOR, explică pentru „Weekend Adevărul“ ce se întâmplă în corpul nostru când ne crește tensiunea arterială, care sunt factorii care influențează această boală, precum și care sunt metodele medicale cele mai întâlnite pentru a o depista. De asemenea, ea vorbește și despre modalitatea cea mai eficientă de a folosi un aparat de tensiune, dar și despre importanța unui tratament neîntrerupt.

Ce este tensiunea arterială și ce se întâmplă în organismul nostru atunci când valorile cresc?

Dr. Cătălina Trifan: Tensiunea arterială este definită ca o creștere a valorilor tensionale: peste valoarea de 140 milimetri coloană de mercur pentru tensiunea arterială sistolică, respectiv peste 90 milimetri coloană de mercur pentru tensiunea arterială diastolică. Creșterea constantă a valorilor tensionale peste aceste limite induce diverse modificări la nivelul organelor-țintă și complicații asociate valorilor crescute la nivelul inimii, creierului, rinichiului și arterelor.

Ce factori pot influența valorile tensiunii arteriale?

Diagnosticul de hipertensiune arterială se pune după măsurarea valorilor tensionale, în contextul unor valori tensionale constant crescute. O valoare tensională crescută într-un anumit context nu înseamnă automat diagnostic de hipertensiune arterială. Odată stabilit însă diagnosticul, sunt câțiva factori care influențează foarte mult valorile tensionale. Cel mai important dintre ei este consumul de sare, care influențează net aceste valori și care trebuie redus la pacienții hipertensivi la sub 5 grame de sare pe zi. Astfel încât, una dintre cele mai importante recomandări pentru pacienții hipertensivi este să reducă consumul de sare. În perioada Sărbătorilor, din cauza alimentelor procesate și a consumului exagerat de alimente, se întâmplă ca volumul de sare ingerat într-o zi pentru pacienții hipertensivi să fie mult mai mare decât în celelalte zile, în care alimentația este mult mai redusă cantitativ. Atunci, există riscul ca un pacient hipertensiv și corect tratat, echilibrat și cu valori tensionale normalizate sub tratament să devină dezechilibrat și să aibă valori tensionale mult mai mari.
Valorile tensionale scad în timpul nopții

Cum diagnosticăm afecțiunea?

Diagnosticarea hipertensiunii arteriale este un proces foarte simplu, care include câteva aspecte. În primul rând, este vorba de o măsurare a valorilor tensionale, în următoarele condiții: se face de către un medic sau o asistentă la un cabinet medical sau acasă, de către pacient, notându-și pe un calendar valorile tensionale cu care se prezintă la medic. Aceste măsurători sunt foarte importante pentru că exclud posibilitatea de a fi fals crescute prin „efectul de halat alb“. Există o categorie de pacienți care au un răspuns adrenergic crescut și care reacționează exagerat la întâlnirea cu un medic sau cu un personal medical. Atunci valoarea tensională măsurată de către personalul medical, la această categorie de pacienți, este mult mai mare decât valoarea reală măsurată acasă. În acest context, pentru a se înlătura această suspiciune, este important ca pacienții să își măsoare acasă valorile tensionale arteriale, după cum este important ca pacienții să poată să își monitorizeze hipertensiunea arterială prin montarea unui holter de tensiune, pentru o perioadă de 24 de ore, care furnizează informații legate de momentele de pe parcursul zilei în care există cele mai mari valori tensionale și de ce sunt legate – stres, emoții, somn. Există, în general, o scădere a valorilor tensionale în cursul nopții. Această scădere pe timpul nopții, cu aproximativ 10% față de valorile din timpul zilei, înseamnă un profil dipper. Este foarte important când punem acest holter dacă pacientul are profilul dipper. Există și pacienți cu profil non-dipper, la care tensiunea arterială nocturnă nu scade. Profilul dipper inversat este definit de tensiunea arterială nocturnă care crește în loc să scadă. De reținut că tensiunea arterială din timpul nopții este un predictor mai puternic pentru evenimente nedorite decât valorile din timpul zilei. Pentru medic, este foarte important să determine corect valorile tensionale ale pacientului.

Cât de mult contează în procesul de diagnosticare istoricul bolilor sau cel genetic?

Diagnosticul de hipertensiune arterială comportă și elemente legate de anamneză. Este foarte important să discutăm cu pacientul dacă se știe hipertensiv, de când are hipertensiune, dacă există în familia lui pacienți care au o boală cardiovasculară importantă, în special dacă au avut evenimente cardiovasculare importante la bărbați sub 55 de ani, iar la femei sub 65 de ani, dacă există alți factori asociați acestui pacient pe care îl descoperim cu hipertensiune arterială. Dacă pacientul fumează, este foarte important, dacă este cunoscut sau în urma analizelor descoperim noi că este dislipidemic – are valori crescute ale colesterolului și/sau trigliceridelor –, dacă este sedentar, obez sau dacă are diabet zaharat. Toate aceste lucruri ne ajută să punem diagnosticul. În plus, se efectuează obligatoriu o electrocardiogramă, care poate evidenția modificările induse de hipertensiunea arterială, anume hipertrofia ventriculară stângă.

Există analize ale altor organe care pot evidenția hipertensiunea?

O evaluare foarte corectă se face și cu o ecocardiografie, care ne arată modificări induse de creșterea valorilor tensiunii arteriale. Deși este o afecțiune cardiacă, este foarte important să facem și o ecografie abdominală. Aceasta ne poate furniza informații esențiale legate de boli renale – există pacienți cu hipertensiune arterială secundară, tratabilă în contextul în care noi punem diagnosticul. Deci trebuie să știm dacă pacientul are probleme renale, dacă au legătură cu organul sau cu vasele renale. De asemenea, este foarte important să vedem dacă are probleme endocrinologice – o ecografie abdominală ne poate arăta dacă are un nodul pe glanda suprarenală. Un alt aspect foarte important este legat de modificările la nivelul aortei – dacă există un anevrism aortic sau ateroscleroză aortică. Este foarte important să realizăm profilul complet al pacientului. Trebuie să facem și o ecografie Doppler de carotidă, tocmai pentru a identifica modificările aterosclerotice și a ști ce tip de hipertensiune este și ce grad – dacă este de risc scăzut, crescut sau foarte înalt.
Stilul de viață, principala cauză

Care sunt factorii care influențează riscul cardiovascular la un pacient cu hipertensiune arterială?

Hipertensiunea arterială este foarte rar o afecțiune izolată. De obicei, pacientul care este descoperit cu această afecțiune cronică este un pacient dislipidemic, fumător sau obez, sedentar sau cu un regim de viață dezordonat. Regimul de viață dezordonat înseamnă că mesele nu sunt regulate, că ceea ce mănâncă nu este potrivit, că mănâncă foarte mult sare, fast-food, consumă băuturi acidulate, cu foarte mult zahăr. Tot acest tablou este foarte important pentru că pe baza asocierii hipertensiunii arteriale cu oricare dintre aceste lucruri se calculează riscul ca pacientul să dezvolte în următorii zece ani o boală cardiovasculară fatală.

Putem moșteni genetic boala?

Există două tipuri de hipertensiune arterială: 90% din pacienți au hipertensiune arterială esențială sau primară – nu se cunoaște cauza, există posibilitatea să fie legată de moștenirea genetică, dar nu este ceva cunoscut. Al doilea tip, mult mai rar, este legat de hipertensiunea arterială secundară, care este vindecabilă în contextul în care descoperim și tratăm cauza care a generat hipertensiunea.

Putem să generăm boala singuri, având în vedere că depinde de stilul de viață, alimentație și alegeri pe care le facem...

Există o predispoziție genetică, dată de familie, de a face valori tensionale mari. Dar ceea ce facem noi, ca stil de viață, ne influențează fundamental. Este foarte important să evităm toți factorii de risc modificabili. Să avem grijă să nu depășim o greutate corporală – să avem un IMC între 20 și 25 –, să facem mișcare zilnic – ideal cam 30 de minute de mișcare măcar cinci zile pe săptămână (aerobic sau mișcare mai intensă) –, să verificăm nivelurile colesterolului și al trigliceridelor și să le reglăm prin tratamentul specific dacă regimul nu ne ajută, să avem un regim de viață ordonat, cu mese regulate, cu odihnă suficientă, cu un regim igieno-dietetic de tip mediteraneean – există dieta DASH, care este indicată pacienților hipertensivi, bazându-se pe un consum crescut de legume și fructe proaspete, pește și un consum foarte scăzut de grăsimi de carne roșie și de grăsimi saturate, potrivit adevărul.ro .