Elan Schwartzenberg NU primește DAUNE de la Cozmin GUȘĂ
Elan Schwartzenberg NU primește DAUNE de la Cozmin GUȘĂ
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestOmul de afaceri Elan Schwartzenberg a pierdut procesul cu analistul politic Cozmin Gușă. Supărat că l-a defăimat public, Schwartzenberg îi cerea lui Gușă 100.000 de euro însă, după doi ani de procese, judecătorii au tranșat conflictul juridic, definitiv. Astfel că Gușă rămâne cu banii în buzunar, iar afaceristul... cu buza umflată.
Elan Schwartzenberg
În 2019, Schwartzenberg l-a dat în judecată pe analistul politic Cozmin Guşă, pe motiv că a afirmat, la postul tv pe care îl deține, că „adevăratul triunghi infracțional este Dragnea-Mazăre-șeful Elan Schwartzenberg, care astăzi este fugar”. Schwartzenberg îi cerea lui Guşă daune morale de 100.000 de euro şi publicarea viitoarei hotărâri a instanţei pe patru site-uri de ştiri. Omul de afaceri s-a arătat deranjat de comentariile analistului politic, cu atât mai mult cu cât susținerile acestuia au fost preluate de mass-media. Schwartzenberg a deschis acțiune în răspundere delictuală, solicitând obligarea lui Gușă la plata sumei de 100.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat, obligarea, pe cheltuiala sa, la publicarea dispozitivului hotărârii în 4 cotidiene/site-uri de știri în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a acesteia, și la plata sumei de 100.000 euro. Pe font, magistrații Tribunalului București i-au respins acțiunea lui Elan Schwartzenberg, însă nu a fost definitivă, așa că a formulat recurs. Pe 3 noiembrie, Curtea de Apel București a respins apelul, decizia rămânând definitivă.
Cozmin Gușă
Motivele care au stat la baza respingerii acțiunii!
Judecătorii au apreciat că Gușă a adus la cunoștința opiniei publice, prin intermediul presei, informații ce se încadrează în noțiunea de “judecăți de valoare”, în contextul dosarelor penale în care a fost cercetat afaceristul. În ceea ce privește afirmația că ar fi fost „condamnat penal”, acesta este o informație inexactă, a constatat instanța, astfel că afirmația nu are greutatea pentru a produce o vătămare și nu poate produce un efect major în rândul publicului, de natură a afecta reputația omului de afaceri. Cât despre afirmația referitoare la faptul ca ar fi acuzat, potrivit „documentelor procurorilor”, „dacă nu de uciderea numitului Codruț Marta, oricum de dispariția acestuia”, tribunalul a reținut că, anterior intervenției lui Gușă din data de din mai 2019, existau informații în presă cu privire la acest subiect încă din luna martie 2016, astfel că nu se poate reține că vătămarea dreptului la imagine s-a produs prin afirmația analistului politic cu privire la acest aspect.
Mirela PASCAL
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.