ERORI GRAVE constatate după VERIFICAREA intervenției de la TRAGEDIA de pe MAMAIA!!! Ce SANCȚIUNI se APLICĂ

În contextul incendiului produs în municipiul Constanța, în data de 16.02.2021, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a dispus derularea verificării datelor de interes operativ de la momentul primirii apelului de urgență până la sosirea tuturor resurselor la locul evenimentului, pentru clarificarea situației și dispunerea măsurilor în consecință. Însă, rezultatele verificării sunt... dezastruoase: intervenție târzie, fără echipamente, superficialitate din partea pompierilor.

Comunicatul transmis de IGSU:

Verificarea a vizat următoarele aspecte privind gestionarea situației de urgență produsă

a) modul de gestionare a apelului de urgență de către operatorii din dispeceratul ISU Constanța;

b) respectarea aspectelor procedurale privind colectarea datelor de interes operativ, respectiv fluxul informațional-decizional către structurile operaționale din subunitățile de intervenție și către structurile ierarhic superioare;

c) clarificarea momentelor orare privind alertarea resurselor de intervenție, tipologia acestora, timpii operativi de echipare a personalului și începerea deplasării către locul evenimentului, respectiv ajungerea la locul incendiului;

d) acțiunile de organizare a intervenției la fața locului. Aspecte privind apelul de urgență și intervenția Comisia de verificare, constituită din ofițeri ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, a identificat pe timpul acțiunii mai multe disfuncționalități în ceea ce privește conținutul rapoartelor operative, stabilit prin reglementări incidente, în sensul transmiterii și consemnării parțiale ori eronate a timpilor operativi de alertare și de ajungere la locul intervenției, respectiv neutilizarea mijloacelor de comunicații pe care personalul operativ le avea la dispoziție.

Ajungerea cu întârziere a unor resurse la locul intervenției

Consecințele directe ale acestor erori le reprezintă ajungerea cu întârziere a unor resurse la locul intervenției și imposibilitatea fundamentării fără echivoc a analizei ulterioare a intervenției. Astfel, privind momentul alertării forțelor de intervenție reiese că apelul de urgență a fost efectuat la Centrul 112 la ora 09:14:56 de către un locatar al imobilului în care se manifesta incendiul, fiind transferat, după colectarea primelor date, la ora 09:15:51, către agenția Pompieri (dispeceratul ISU Constanța).

Coroborând cele două momente orare cu imaginile înregistrate de sistemele de supraveghere video din Detașamentul de Pompieri „Sublocotenent Fripis Marius-Daniel”, rezultă că momentul alertării este 09:16:24, forțele de intervenție începând deplasarea la ora 09:20:14, cu un minut mai mult față de intervalul maxim stabilit prin legislația subsecventă.

Referitor la alertarea autospecialei de intervenție și salvare de la înălțime, facem precizarea că, întrucât cea existentă în dotarea Detașamentului de Pompieri „Sublocotenent Fripis Marius-Daniel” era defectă și scoasă din intervenție, la eveniment a fost alocată și trimisă o autospecială de intervenție și salvare de la înălțime din cadrul Detașamentului de Pompieri Constanța-Palas. Momentul alertării acestei resurse, deși, potrivit procedurilor operaționale aplicabile, ar fi trebuit să fie foarte apropiat de momentul alertării primelor forțe, nu a fost realizat decât la ora 09:27:43, la circa 11 minute după alertarea autospecialelor din cadrul Detașamentului de Pompieri „Sublocotenent Fripis MariusDaniel”.

Autospeciala a ajuns la locul incendiului după 16 minute de la căderea victimei de la înălțime

Totuși, în fluxul operațional de raportare al ISU Constanța către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, ora alertării autospecialei de intervenție și salvare de la înălțime a fost consemnată în mod incorect ca fiind 09:15. Momentul ajungerii la locul intervenției a primelor resurse alertate este ora 09:23, date înregistrate pe tableta aflată în dotarea ambulanței SMURD tip B2, deși membrii echipajului au declarat că în fapt momentul ajungerii la fața locului ar fi fost cu două minute mai devreme, respectiv ora 09:21. De asemenea, prima autospecială de stingere cu apă și spumă a ajuns la locul incendiului, conform celor susținute de membrii echipajului, la ora 09:23, iar pe timpul echipării personalului cu mijloacele de protecție individuală și al efectuării recunoașterii la locul evenimentului, persoana aflată la etajul 6, în spațiul incendiat, se desprinde de balustrada balconului și cade în gol. Totodată, din imaginile video analizate de comisia de verificare și din susținerile personalului Detașamentului de Pompieri Constanța-Palas, reiese că autospeciala de intervenție și salvare de la înălțime a fost alertată la ora 09:27:43, părăsește incinta subunității la ora 09:30:35 și ajunge la locul intervenției la ora 09:41, la aproximativ 16 minute după ce victima a căzut în gol.

Facem mențiunea că în raportarea ISU Constanța către dispeceratul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență este consemnată nereal ca moment a alertării autospecialei de intervenție și salvare de la înălțime ora 09:15, iar ora sosirii la locul incendiului este 09:27. În realitate, autospeciala a început deplasarea din subunitate la ora 09:30:35. Asistența medicală de urgență a victimei a fost asigurată de paramedicii SMURD, după prăbușirea victimei, prin scoaterea acesteia din zona de pericol imediat (aflată sub spațiul incendiat) și efectuarea manevrelor de resuscitare, respectiv de acordare a primului ajutor calificat.

Încălcarea unor norme procedurale privind echiparea personalului la locul intervenției

Ulterior, asistența medicală de urgență a victimei a fost asigurată și de către un echipaj SMURD de terapie intensivă mobilă, încadrat cu medic. Pe lângă disfuncționalitățile expuse, Comisia de verificare a mai constatat încălcarea unor norme procedurale privind echiparea personalului la locul intervenției, superficialitate în îndeplinirea atribuțiilor în domeniul logistic prin neasigurarea menținerii în stare de operativitate a tehnicii de intervenție din dotare, respectiv nereguli identificate în asigurarea pregătirii de specialitate a personalului operativ. Aspecte privind utilizarea pernei pneumatice de salvare Aceste echipamente reprezintă mijlocul tehnic utilizat, în mod cu totul excepțional, în misiuni de salvare a persoanelor surprinse la înălțime, sub condiția ca persoana respectivă să fie cooperantă, iar saltul în gol să reprezinte o acțiune voluntară. De asemenea, utilizarea acestor echipamente, potrivit instrucțiunilor furnizate de producătorii de profil, se face de către personal instruit, saltul și aterizarea pe pernă presupunând adoptarea unei poziții specifice, fără de care riscul producerii unor fracturi de coloană sau a altor leziuni grave este major.

Subliniem faptul că utilizarea acestor echipamente se face doar în lipsa autospecialelor de intervenție și salvare de la înălțime, neputând fi eliminate riscurile de accidentare și următoarele limitări:

Citește și: Parchetul MILITAR, ANCHETĂ în cazul TRAGEDIEI de pe Mamaia! Bode: Este INADMISIBIL!

a) spațiul de amplasare a pernei pneumatice de salvare și a echipamentelor necesare aducțiunii de aer și realizării presiunii optime în pernă trebuie să fie suficient, în funcție de dimensiunile pernei, și fără obstacole;

b) amplasarea pernei este condiționată de punctul de unde se execută saltul, astfel încât persoana care se aruncă în gol să aterizeze pe centrul pernei de salvare, pe spate, într-o poziție orizontală;

c) înălțimea de la care se execută saltul este în funcție de dimensiunile pernei. În acest context, prin dispoziție a secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență s-a constituit un grup de lucru care să efectueze o analiză operațională, documentată și pe experiența internațională, din care să reiasă necesitatea și oportunitatea dotării unităților operative subordonate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență cu astfel de echipamente, concluziile și propunerile grupului de lucru urmând a fi prezentate conducerii ministerului în termen de trei săptămâni.

Superficialitate în pregătirea personalului, echipamente defecte

Măsuri dispuse Având în vedere disfuncționalitățile constatate de comisia de verificare, conducerea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a dispus următoarele măsuri:

a) efectuarea cercetării disciplinare prealabile, potrivit dispozițiilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu completările și modificările ulterioare, a trei ofițeri cu funcții de conducere de la nivelul ISU Constanța, întrucât gravitatea faptelor săvârșite impune aplicarea unor sancțiuni mai aspre, în corelare cu disfuncțiile create în activitatea instituției. Doi dintre ofițerii în cauză aveau atribuții directe în menținerea în stare de operativitate a tehnicii din dotare. Tehnica de intervenție fiind defectă, în speță autospeciala de intervenție și salvare de la înălțime, nu au solicitat fondurile financiare necesare efectuării reparațiilor și introducerii în timp scurt în stare de operativitate a autospecialei, deși la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență aceste fonduri erau disponibile. Cel de-al treilea ofițer a manifestat superficialitate în asigurarea pregătirii de specialitate a personalului operativ din subordine la un nivel adecvat îndeplinirii misiunilor din competență și nu a dispus măsuri pentru corectarea disfuncționalităților nici la locul intervenției, unde a fost prezent.

b) sancționarea disciplinară a patru subofițeri din cadrul ISU Constanța, pentru nerespectarea normelor privind echiparea la locul intervenției și coordonarea acțiunilor de intervenție;

Citește și: După BEIRUT și lacul SIUTGHIOL, ISU Dobrogea, în mijlocul unui SCANDAL imens

c) sancționarea personalului operativ cu atribuții de gestionare a apelurilor de urgență și de coordonare a resurselor alocate intervenției, personal din dispeceratul ISU Constanța și din cadrul Detașamentului de Pompieri Palas-Constanța. d)începând cu data de 19.02.2021, din ordinul Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în toate unitățile operative subordonate se vor efectua reinstruirea personalului privind aplicarea procedurilor operaționale de intervenție pe tipuri de risc și verificarea stării tehnice și de întreținere a mijloacelor de intervenție. Sub aspect organizatoric, conducerea IGSU a dispus următoarele măsuri Pentru asigurarea continuității actului de comandă la nivelul ISU Constanța, începând cu data de 04.02.2021, pe funcția de inspector șef a fost împuternicit domnul colonel Amarandei Mihail-Cristian, titular inspector șef la ISU Botoșani. Această măsură a fost dispusă având în vedere că funcția de inspector șef a fost vacantată, ca urmare a decesului, în data de 04.11.2020, a ofițerului care a asigurat conducerea inspectoratului.

Vine un adjunct nou la Constanța, de la București

De asemenea, începând cu data de 01.03.2021, un ofițer din cadrul ISU București-Ilfov va fi împuternicit pe funcția de Prim Adjunct al Inspectorului șef. Totodată, s-a dispus împuternicirea pe funcția de șef Centru Operațional Județean a unui ofițer din cadrul ISU Constanța. Toate aceste demersuri sunt menite să asigure exercitarea actului de comandă, astfel încât să fie îndeplinite misiunile de prevenire, monitorizare și gestionare a situațiilor de urgență. Întrucât în cauză se efectuează o cercetare penală, concluziile desprinse din efectuarea verificării, precum și măsurile dispuse de conducerea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență vor fi puse la dispoziția organelor de cercetare penală competente. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență dezaprobă modul de îndeplinire a sarcinilor de către o parte a personalului implicat în gestionarea intervenției din data de 16.02.2021 și asigură societatea civilă că obiectivele instituției urmăresc, în mod prioritar, îmbunătățirea permanentă a capacității de răspuns și creșterea siguranței cetățenilor.

L.I.