Eurostat: Bulgaria, Grecia, România şi Ungaria, cea mai ridicată rată de deprivare materială severă în UE
Eurostat: Bulgaria, Grecia, România şi Ungaria, cea mai ridicată rată de deprivare materială severă în UE
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestÎn Uniunea Europeană, 6,7% din populaţie (33 de milioane de persoane) suferea anul trecut din cauza deprivării materiale severe, cea mai ridicată rată fiind în Bulgaria (30%), Grecia (21,1%), România (19,4%) şi Ungaria (14,5%), arată datele preliminare publicate marţi de Eurostat, scrie Agerpres.
În contrast, rate de sub 3% au fost înregistrate în 2017 în Suedia (0,8% în 2016), Luxemburg (1,6% în 2016), Finlanda (2%) şi Olanda (2,6%).
Conform Eurostat, persoanele care se confruntă cu deprivarea materială nu au mijloacele necesare pentru cel puţin patru puncte din această enumerare: plata facturilor la timp, menţinerea locuinţei la un nivel de încălzire adecvat, cheltuieli neaşteptate, regulat o mâncare cu carne, sau echivalentul vegetarian, o săptămână de vacanţă departe de casă, un televizor, o maşină de spălat, un telefon, o maşină.
Datele pe 2017 reflectă continuarea tendinţei de scădere a procentului de cetăţeni din UE care se confruntă cu deprivarea materială severă, de la nivelul de vârf de 9,9% în 2012.
În majoritatea statelor pentru care sunt disponibile datele pentru 2017, procentul de cetăţeni care se confruntă cu deprivarea materială severă a scăzut comparativ cu 2016, excepţiile fiind Danemarca (unde a crescut cu 0,5 puncte procentuale, de la 2,6% în 2016 la 3,1% în 2017), şi Olanda, unde a rămas stabilă, la 2,6%.
Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în România (de la 23,8% în 2016 la 19,4% în 2017, sau minus 4,4 puncte procentuale), Italia (de la 12,1% la 9,2%, sau minus 2,9 puncte procentuale), Croaţia (de la 12,5% la 10,3%, sau minus 2,2 puncte procentuale), Bulgaria (de la 31,9% la 30%, sau minus 1,9 puncte procentuale) şi Cipru (de la 13,6% la 11,7%, sau minus 1,9 puncte procentuale).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News