Experții UE merg mâine pe canalul Bîstroe - Comisia Europeană verifică lucrările

Se fac primele verificări pe canalul Bâstroe. Comisia Europeană intervine în scandalul momentului și va efectua o inspecție chiar miercuri, 1 martie. Oficialii Comisiei Europene merg mâine pe canalul Bâstroe, pentru a verifica lucrările făcute de ucraineni. Vizita vine la cererea României, în contextul în care autoritățile de la București susțin că nu sunt lăsate să intre pe canal să verifice nivelul apei.

Canalul Bâstroe

Autoritățile transmit că mai mulți responsabili ai departamentului de transport și mobilitate din cadrul Comisiei Europene vor ajunge acolo, mâine.

Specialiștii nu vor măsura, însă adâncimea canalului, măsurătorile vor fi făcute de experți independenți.

Între timp, Comisia Europeană a cerut date tehnice referitoare la adâncime și debit atât din Ucraina, cât și din România. Comisia Europeană a precizat că nu a finanțat și nu a coordonat lucrările la Bâstroe, dar va pune la dispoziția României șase milioane de euro pentru a finanța lucrările la canalul Sulina.

Potrivit tratatelor internaționale, Canalul Sulina este singurul canal pentru traficul maritim de mărfuri în Delta Dunării, adică pentru navele de mare tonaj.

Ucraina vrea adâncirea canalelor Chilia și Bâstroe

Vă reamintim că întregul conflict a pornit după intenția Ucrainei de a adânci cu minim 3 metri canalele Chilia și Bâstroe, ceea ce ar însemna distrugerea Deltei Dunării și închiderea brațului Sulina.

România este una dintre țările în care refugiații ucraineni, goniți de invazia rușilor, au fost primiți extraordinar și ajutați din toate puterile, și de autorități, și de oamenii simpli. Însă, România mai are ceva în comun cu Ucraina: canalele Bâstroe și Chilia
Direcția Generală Mobilitate și Transport a Comisiei Europene a transmis reprezentantului permanent adjunct al Reprezentanței permanente a României pe lângă UE, Clara Stanciu, că la Comisia Europeană s-a primit o ”solicitare oficială din partea Ucrainei de a adapta căile navigabile interioare pe Dunăre la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) indicativă” și că ”Ucraina a solicitat Comisiei să adauge la rețea alinierile căilor navigabile interioare ale estuarelor Chilia și Bâstroe ale Dunării”.
Totodată, în solicitare se menționează faptul că ”Comisia evaluează cererile din partea țărilor învecinate ale UE de adaptare la rețeau TEN-T indicative în funcție de metodoligia de planificarea TEN-T, urmând procedura care se aplică și statelor membre ale Uniunii Europene” și ”După evaluarea inițială a cererii de adaptarea rețelei TEN-T indicative, Comisia prezintă Consiliului evaluarea propunerii, în vederea începerii negocierii propunerii cu Ucraina”, iar ”La încheirea negocierilor, UE și Ucraina semnează un acord la nivel înalt ca bază pentru adaptarea rețelei TEN-T indicative”.

Brațul Chilia

Canalul Sulina s-ar închide

Practic, prin această solicitare, Ucraina vrea să adâncească de la 5 la 8 m canalele Chilia și Bâstroe ca acestea să devină canale de legătură către Dunăre și Marea Neagră. Numai că prin acestă solicitare se încalcă toate convențiile internaționale la care România și, automat, Uniunea Europeană a aderat. Mai mult, săparea și adâncirea celor 164 km de canal de pe Chilia și Bâstroe ar conduce la distrugerea Deltei Dunării aflată în patrimoniul universal UNESCO și totodată la închiderea canalului Sulina prin faptul că circulația navelor s-ar muta pe Chilia și Bâstroe.

Sorin Grindeanu și Barna Tanczos, prinși în offside de Comisia Europeană

Imediat după această solicitare, reprezentantului permanent adjunct al Reprezentanței permanente a României pe lângă UE, Clara Stanciu, a transmis miniștrilor Transporturilor și Mediului, Sorin Grindeanu și Barna Tanczos să prezinte un punct de vedere bine fundamentat privind solicitarea Ucrainei. Dar, imediat după această solicitare a început nebunia. De ce? Pentru că la Ministerul Mediului și al Rezervației Biosferei Delta Dunării nu există nicio fundamentare științifică privind monitorizarea impactul de mediu transfrontalier cu Ucraina, iar la nivelul Ministerului Transporturilor de asemenea nu există documente în acest sens. În schimb, Comisia Europeană ne-a anunțat că deja ”Ucraina a informat Comisia cu privire la încheierea Acordului dintre Ucraina și România referitor la punerea în aplicare a Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier”. Ooopsss! Dar, cine a semnat acel acord din partea României cu Ucraina întrucât nici Ministerul Transporturilor și nici cel al Mediului n-au comunicat încheierea unui asemenea acord.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor

Comisia Europeană: ”Propunerile și observațiile României cu privire la analizele de impact asupra mediului ale lucrărilor deja implementate au fost analizate”

Ce spune Comisia Europeană? ”Ucraina a informat, de asemenea, Comisia că propunerile și observațiile României cu privire la analizele de impact asupra mediului ale lucrărilor deja implementate au fost analizate, iar rezultatele vor fi incluse în raportul de evaluare a impactului asupra  mediului în scopul desfășurării consultărilor transfrontaliere. V-aș fi recunoscător dacă România ar putea confirma că a primit informații similare cu cele primite de Comisie”, se scrie negru pe alb în solicitare. Adică, că deja ”propunerile și observațiile României cu privire la analizele de impact asupra mediului ale lucrărilor deja implementate au fost analizate”. Dar, nu se știe cine a făcut din partea României aceste propuneri și observații?