Femeia care făcea propagandă teroristă în România a fost condamnată la cinci ani de închisoare
Femeia care făcea propagandă teroristă în România a fost condamnată la cinci ani de închisoare
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestFemeia trimisă în judecată de DIICOT după ce ar fi promovat în mod sistematic materiale specifice unei organizaţii teroriste active în Orientul Mijlociu a fost condamnată, miercuri, la patru ani şi 11 luni de închisoare cu executare. Decizia poate fi atacată cu apel.
Potrivit DIICOT, Curtea de Apel Craiova a dispus, miercuri, condamnarea inculpatei la o pedeapsă rezultantă de 4 ani şi 11 luni închisoare, în regim de detenţie, pentru promovare a unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul, ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni, şi accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare.
”Facem precizarea că inculpata a săvârşit infracţiunile menţionate în stare de recidivă constând în aceea că anterior, prin sentinţa penală din data de 23.03.2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi rămasă definitivă prin decizia penală din data de 20 iunie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie a fost condamnată pentru infracţiuni de aceeaşi natură la o pedeapsa de 2 ani şi 2 luni închisoare, cu privire la care instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere”, a arătat DIICOT.
În acest dosar, pe lângă pedeapsa închisorii i-au fost interzise inculpatei dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de părăsi teritoriul României pe o durată de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii sau după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Femeia, reţinută în toamna anului trecut de DIICOT pentru propagandă teroristă, a fost trimisă în judecată de procurori, în luna aprilie, după ce ar fi promovat în mod sistematic materiale specifice unei organizaţii teroriste active în Orientul Mijlociu. Anterior, ea a mai fost condamnat cu suspendare pentru acelaşi gen de infracţiuni şi şi-a reluat practicile la doar şase zile după acea sentinţă.
Atunci, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a persoanei, pentru promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism şi accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare, ambele comise în stare de recidivă postcondamnatorie (atrasă de o condamnare pentru acelaşi gen de fapte).
Aceasta, aflată într-o fază avansată a procesului de (auto)radicalizare, a accesat şi promovat în mod sistematic, prin intermediul sistemelor informatice, materiale de propagandă teroristă, specifică unei organizaţii teroriste activă în Orientul Mijlociu. În cadrul materialelor accesate/diseminate de inculpat, erau prezentate scene de luptă şi antrenamente ale membrilor acestei organizaţii, precum şi imagini cu luptători ai entităţii teroriste, arăta DIICOT.
De asemenea, prin intermediul conturilor deschise pe platformele de socializare/aplicaţiile de mesagerie, a promovat însemnele şi activităţile întreprinse de organizaţia teroristă activă în Orientul Mijlociu, precum şi ideologia acesteia.Potrivit procurorilor, persoana a editat materialele de propagandă teroristă, inclusiv prin adăugarea semnelor distinctive, asumându-şi reluarea/continuarea activităţilor infracţionale la doar 6 zile după condamnarea cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârşirea aceluiaşi gen de infracţiuni.
Prin rechizitoriu, s-a solicitat menţinerea măsurii sechestrului instituit şi confiscarea specială a bunurilor folosite la săvârşirea faptelor şi obligarea la plata unor cheltuieli judiciare în cuantum de 4.500 lei, conform stiripesurse.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News