Fermierii constănțeni vor despăgubiri de la Comisia Europeană pentru că România nu a intrat în Schengen
Fermierii constănțeni vor despăgubiri de la Comisia Europeană pentru că România nu a intrat în Schengen
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestMinistrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că România vrea să ceară despăgubiri pentru pierderile transportatorilor din cauză că țara noastră nu a intrat în Spațiul Schengen, fiindcă Austria s-a opus aderării. Răzvan Filipescu, vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea, a transmis faptul că traficul din Ucraina a pus o presiune pe infrastructura și logistica din zona Portului Constanța, înregistrându-se mai multe pierderi care trebuie suportate la comun.
România vrea să ceară Comisiei Europene despăgubiri pentru pierderile transportatorilor din cauză că țara noastră nu a intrat în Spațiul Schengen. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a transmis faptul că România intenționează să ceară despăgubiri şi pentru faptul că rețeaua de drumuri a fost degradată de TIR-urile venite din Ucraina, acestea ridicându-se la 2 miliarde de euro.
Filipescu: Pierderile să fie suportate la comun
Printre cei care au cel mai mult de suferit din cauza faptului că România nu a intrat în Spațiul Schengen sunt agricultorii. Răzvan Filipescu, Vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea spune că este ceva normal și de bun simț să primim aceste despăgubiri, pierderile fiind suportate la comun: „Este un lucru absolut corect și normal, pentru că ministrul cere bani atât pentru neaderarea la Schengen, dar și o compensație a traficului care vine din Ucraina. Este în asentimentul nostru, ca fermieri, care am solicitat ministerului Agriculturii compensații pentru pierderile suferite de fermieri. Traficul din Ucraina a pus o presiune pe logistica și pe infrastructura rutieră, feroviară și portuară, a dus la aglomerații, ambuteiaje în Portul Constanța, toate acestea au dus la amânarea descărcării mărfurilor de proveniență românească, a generat costuri suplimentare cu transporturile, cu depozitarea mărfurilor și din toate aceste lucruri fermierul român a avut de pierdut. Trebuie să fim solidari cu Ucraina, dar sunt niște costuri pe care România le-a avut și este normal să le cerem ca și despăgubiri. Eu zic că este un lucru normal să primim aceste despăgubiri. Noi am importat efectele războiului în România atât din punct de vedere al cerealelor, dar și al logisticii. Cred că de bun simț și normal ar fi ca aceste pierderi să fie suportate la comun. Este normal ca și Comisia Europeană să ia în calcul acordarea de astfel de despăgubiri.”
Răzvan Filipescu - Vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea
Filipescu: Aderarea nu este decât un pas normal și corect
Legat de aderarea la Schengen, Răzvan Filipescu a transmis faptul că este un lucru normal, venind foarte mult în ajutorul agricultorilor și transportatorilor care pierd în unele cazuri și câteva zile bune pe la granițe:„Este o discuție care se poartă de peste 10 ani. Eu îmi doresc foarte mult pentru că știu chinurile prin care trec transportatorii români, pe care le trecem și noi ca individ, în momentul în care vrem să plecăm undeva în vacanță, știm cu toții la ce cozi trebuie să stăm, ba că mergem cu mașina, ba cu avionul, ba cu trenul. România a dovedit că îndeplinește criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen și cred că aderarea nu este decât un pas normal și corect. Eu îmi pun speranțe și la fel ca orice român îmi doresc aderarea la Schengen. Toate industriile au de câștigat. Dacă mergem la granița România-Bulgaria, noi ducem floarea-soarelui către procesatorii din Bulgaria, acum sunt cozi kilometrice. Un șofer în loc să ajungă în 4-5 ore în Bulgaria, ajunge în 2-3 zile. Vorbim de sănătatea transportatorilor, vorbim de economii de combustibil, de timp, reducerea emisiilor de gaze. Sunt numai avantaje. Este incontestabil avantajul României de a intra în Schengen pentru tot ce înseamnă economie, industrie, comerț și turism.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.