FMI: Aterizarea lină a economiilor europene este posibilă, dar nu e sigură

O aterizare lină cu atenuarea inflaţiei "la un cost economic moderat" este posibilă pentru economiile europene, dar este departe de a fi sigură, redresarea până acum arătând ezitantă în majoritatea economiilor, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI) dedicat perspectivelor Europei, transmite Reuters.

În contextul unei alte revizuiri în scădere a perspectivelor de creştere în viitorul apropiat pentru economiile din zona euro, FMI a explicat că redresarea ezitantă reflectă încrederea mai redusă a consumatorilor şi efectul preţurilor ridicate la energie.

"Europa s-a descurcat remarcabil de bine într-un mediu turbulent", inclusiv războiul dintre Rusia şi Ucraina la frontiera sa estică. "După ani de crize care au avut efecte economice negative, o aterizare lină pentru economiile continentului este posibilă. Ca să fiu exact, posibil nu înseamnă că s-a şi realizat, o serie de lucruri trebuie să meargă în direcţia potrivită în următoarele luni", a afirmat şeful Departamentului european al FMI, Alfred Kammer.

Printre lucrurile care trebuie să meargă în direcţia potrivită se află calibrarea unei politici monetare adecvate în regiune, în condiţiile în care inflaţia a avut o evoluţie neuniformă.

În economiile europene avansate, băncile centrale sunt gata să înceapă reducerea dobânzilor, în timp ce în restul Europei dobânzile vor trebui să rămână mai ridicate mai mult timp pentru a ne asigura că inflaţia este pe deplin ţinută sub control, a explicat Kammer.

De asemenea, ajustările fiscale în regiune trebuie să accelereze. Sunt necesare măsuri pentru a spori potenţialul de creştere al regiunii, în vederea combaterii "efectelor negative" ale declinului creşterii productivităţii, ale îmbătrânirii populaţiei şi ale investiţiilor reduse.

Eforturile pentru extinderea pieţei unice europene ar trebui să înceapă cât mai rapid, iar oficialii ar trebui să evite tentaţia de a răspunde ameninţărilor competitive prin subvenţii.

"Să încerci să rezolvi problemele legate de competitivitate angajându-te într-o cursă a subvenţiilor cu partenerii comerciali va face mai mult rău decât bine Europei", a spus Kammer.

În raportul FMI se arată că Italia şi Franţa ar trebui să-şi reducă cheltuielile mai rapid decât intenţionează în prezent, pentru a ţine sub control nivelul datoriei, în timp ce Germania ar trebui să majoreze cheltuielile pentru a stimula economia.

"Economiile avansate europene cu un nivel relativ ridicat al datoriei ar trebui să implementeze măsuri de consolidare fiscală mai ample şi mai rapide decât cele prevăzute în actualele politici ale autorităţilor (de exemplu: Belgia, Italia şi Franţa", susţine instituţia financiară internaţională.

Într-un interviu acordat Reuters, Kammer a declarat că Guvernul Italiei ar trebui să oprească subvenţiile "ineficiente" pentru renovarea locuinţelor (numite pe plan local Superbonus). Legislaţia actuală prevede că ele vor fi retrase gradual până la finalul lui 2025. Italia se aşteaptă la un deficit de 4,3% din PIB în 2024, de 3,7% din PIB în 2025 şi de 3% din PIB în 2026.

Franţa ar trebui să elimine subvenţiile la energie introduse după ce Rusia a invadat Ucraina. Franţa a revizuit în creştere ţinta de deficit la 5,1% din PIB şi a anunţat că va căuta să scadă cheltuielile cu încă 10 miliarde de euro.

În contrast, Germania are "spaţiu fiscal" pentru a investi în digitalizare şi în infrastructura publică şi pentru a sprijini activităţile companiilor de cercetare-dezvoltare (R&D), a apreciat Kammer.

Acesta susţine că "frâna datoriilor", care restricţionează deficitul bugetar al Germaniei la 0,35% din PIB, ar trebui majorată la 1,35% din PIB, în timp ce este redus nivelul datoriei ca procent din PIB, citează Agerpres.