REPLICA ONLINE CONSTANTA

31.4° Constanța Dum., 21 Iul. 2024
Anul XX Nr. 6797
31.4° Constanța Duminică, 21 Iulie 2024 Anul XX Nr. 6797
 

FMI: Noul pachet de măsuri va duce la un deficit de 5% din PIB în 2024 dar acesta ar trebui să scadă sub 3%

FMI: Noul pachet de măsuri va duce la un deficit de 5% din PIB în 2024 dar acesta ar trebui să scadă sub 3%

Andreea CONDURACHE 5 octombrie 2023 | 00:00 774

Şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, a prezentat, miercuri, într-o conferință de presă la BNR, concluziile Fondului privind economia României, spunând că pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat deja, dar blocat la CCR, este un pas înainte spre consolidarea regimului fiscal, dar că mai este nevoie de alte măsuri pentru a strânge în următorii doi ani 2% din PIB în plus la venituri. Prognoza FMI pentru deficitul bugetar la finalul anului este de 6% iar dacă sunt implementate măsurile recent adoptate ar putea scădea la 5% în 2024. Experții FMI atrag atenția că deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3% din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu.

FMI: Noul pachet de masuri va duce la un deficit de 5% din PIB in 2024 dar acesta ar trebui sa scada sub 3%

„Creșterea economică va rămâne robustă și mai mare decât în țările din jur. În 2023, creșterea economică este prognozată la 2,3% din PIB, susținută de o creștere mare a investițiilor. Economia își va reveni modest și va ajunge la o creștere de 3 procente pe măsură ce apare și o consolidare fiscală. Pe termen mediu ne așteptăm ca economia să ajungă la potențialul de creștere de 3 – 3,25% pe măsură ce consumul și investițiile susținute de fondurile din PNRR rămân puternice. O scădere a creșterii economice, inflația va scădea de la 7% la 4,5% la finalul anului 2024, dar peste ținta de inflație stabilită de BNR.

Riscurile din jurul acestei prognoze sunt substanțiale, războiul din Ucraina, o posibilă scădere a activității economice în Europa sau o scădere economică globală ar putea să afecteze fondurile de care au nevoie țările emergente.

De asemenea, ar putea fi o provocare implementarea consolidării fiscale și următorii pași din PNRR, pentru că la anul urmează nenumărate alegeri. În ceea ce privește prioritățile politice, aș vrea să încep cu politica fiscală. Recentul adoptat pachet fiscal este un pas în direcția potrivită dar este nevoie de alte reforme. Deficitul fiscal inițial pentru 2023, de 4,4%, va fi depășit iar noi prognozăm un deficit de 6% din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1% din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5% din PIB în 2024. Cu toate acestea, deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3% din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu, pentru a contribui la asigurarea finanțării necesare pe piață la rate ale dobânzii mai mici și pentru a sprijini plata continuă a fondurilor UE. Pentru a atinge acest obiectiv, va fi nevoie de o ajustare suplimentară de cel puțin 2% din PIB în următorii ani. Pragul pentru microîntreprinderi trebuie redus, iar taxa de 1% pe cifra de afaceri este o povară suplimentară.

Majorarea impozitului pe microîntreprinderi va crește veniturile fiscale; însă, pentru a elimina cu adevărat această lacună, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui să fie redus în continuare. În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară inechitabilă pentru întreprinderile cu marje reduse și pot reduce intermedierea financiară. Angajamentul BNR de a menține rata dobânzii este potrivit. Privind în perspectivă, angajamentul public al BNR de a menține ratele la un nivel scăzut până în 2023 este adecvat, având în vedere inflația de bază încă ridicată și riscurile de creștere a salariilor. O relaxare a politicii monetare ar trebui să aștepte până când inflația de bază se află pe o traiectorie descendentă fermă, astfel încât intervalul țintă să fie clar accesibil.

În plus, există motive întemeiate pentru a pune în aplicare orice reducere a ratelor dobânzilor în mod treptat, având în vedere incertitudinea ridicată cu privire la procesul inflației, la transmiterea monetară și la politicile fiscale. În cazul unei revizuiri semnificative în sens ascendent a inflației de bază preconizate, BNR ar trebui să fie pregătită să înăsprească politica monetară, inclusiv gestionarea lichidităților, după caz. Pe de altă parte, controlul guvernamental al prețurilor pentru produsele alimentare nu este un instrument adecvat pentru reducerea inflației, deoarece poate comprima oferta și poate crește prețurile altor bunuri.

Este important pentru România să reducă deficitul. Pachetul fiscal este un pas în această direcție. Nu vedem nevoia ca România să aibă un pachet de asistență financiară de la FMI. Pentru reducerea deficitului pe termen lung, creșterea veniturilor este un obiectiv important. Trebuie eliminate excepțiile. Posibilitatea impozitării progresive a fost discutată acum un an, dar am ajuns la concluzia că trebuie întâi făcută ordine în sistemul de taxe și excepții. Nu există o taxă unică acum. Trebuie ca fiecare să plătească partea lui corectă de impozite. Pentru a reduce deficitul trebuie, în primul rând, ca autoritățile să se uite la sistemul de taxe.

FMI cere în măsuri suplimentare pentru a crește veniturile, precum eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase, continuarea nivelării TVA, punerea în aplicare a reformei impozitului pe proprietate. Veniturile din impozite în România sunt foarte scăzute față de alte state europene și de aceea credem că este loc pentru îmbunătățirea colectării. Nu am explorat diverse opțiuni privind privatizarea unor companii de stat. Sistemul de taxare a proprietății este depășit și susținem modernizarea acestuia. Credem că prin microîntreprinderi sunt lacune prin care se evită plata unor taxe. De aceea trebuie redus pragul, dar chiar și 250.000 este ridicat. Mai potrivit ar fi 60.000 de euro”, a declarat Jan Kees Martijn, potrivit Economedia.

Şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, susţine miercuri, la sediul BNR, o conferinţă de presă la finalul consultărilor cu autorităţile române. Echipa Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, pentru analiza anuală a economiei româneşti. Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI, conform digi24.ro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere
TAIATI PENSIILE SPECIALE PENTRU MAGISTRATI. Nu va este rusine deloc pentru sentintele pe care le dati ? Depun la dosar probe scrise, probe foto, aduc martori, sunt reprezentat de avocat si imi respingeti actiunea intr-un mod iresponsabil interpretand legile dupa cum vreti ? Directivele Uniunii Europene nu le luati in considerare si dati castig de cauza institutiei publice care mi-a produs un abuz si care nu a fost reprezentata in instanta depunand numai un inscris de cateva randuri ? Adica eu ca simplu cetatean nu trebuie sa am castig de cauza impotriva unei institutii publice ? Si vreti sa inchidem ochii la nenumaratele drepturi pe care le cereti: salarii de 20.000 lei, pensionare anticipata si pensii speciale ? Adica eu platesc taxe si impozite pentru „drepturile voastre” ca sa judecati stramb ? Dati-va demisia si lasati persoane cinstite si morale care sa judece. Mai corect se judeca pe timpul lui Stefan cel Mare.
3
0

REPLICA

LOTO

6/49
15382943810
5/49
38202113924
joker
218171712