Fostul director al ANR, Aurelian Cazan, a scăpat de dosarul de evaziune fiscală!

Fostul director al Autorităţii Navale Române (ANR) a reprezentat, la momentul numirii în funcție, în 2014,  o anomalie care ne-a fost băgată pe gât ca fiind ceva normal. Liviu Aurelian Cazan era consilier local PSD în Urziceni, fost candidat fără succes la primăria oraşului, dar şi la Camera Deputaţilor, ofiţer maritim, ce-i drept, la bază, dar fără nici o activitate în domeniu în ultimii 10 ani până la numire, considerat însă perfect pentru şefia ANR. Cooptat în conducerea ANR ca adjunct, din aprilie 2013, pe vremea când era un vajnic patron de case de amanet, răspândite în mai multe judeţe, Cazan a ajuns să conducă, un an mai târziu, destinele unei instituţii a statului de anvergura Autorităţii Navale Române. În 2019, s-a ales cu un dosar de evaziune fiscală care s-a soldat, în primă fază, cu o condamnare, iar în final a ajuns să scape ca prin urechile acului. Magistrații Curții de Apel București l-au scăpat de dosar, dar nu că ar fi nevinovat, ci ca urmare a împlinirii termenului prescripţiei răspunderii penale. În prezent, Cazan este un pui de director prin Senatul României.

Liviu Aurelian Cazan

În decembrie 2022, Tribunalul Ialomiţa s-a pronunţat în dosarul penal în care au fost trimişi în judecată Liviu Cazan, fost viceprimar al municipiului Urziceni şi fost şef al Autorităţii Navale Române, Bogdan Nicolae, fost şef al Ocolului Silvic Slobozia, afaceristul Stanciu Constantin, zis Marinel, din Săveni şi Bunghez Aurelian, un afacerist din Ploieşti. Au fost acuzaţii de evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani pentru că ar fi vândut material lemnos fără să respecte legislaţia în domeniu. Tribunalul Ialomiţa a decis să-i achite pe Bunghez Aurelian şi pe Bogdan Nicolae întrucât în cazul lor a intervenit prescripţia faptelor. Ceilalţi doi, Liviu Cazan şi Marinel Stanciu, au fost condamnaţi cu suspendare pentru evaziune fiscală. Pentru un prejudiciu de 654.000 de lei, Stanciu a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare şi 70 de zile de muncă în folosul comunităţii. Liviu Cazan a fost condamnat la un an şi 6 luni de închisoare cu suspendare şi 60 de zile de muncă în folosul comunităţii. Prejudiciul reţinut în cazul lui Cazan a fost de 65.000 de lei şi l-a achitat în faza cercetărilor penale.

O instanță l-a condamnat, alta l-a scăpat

După pronunţarea sentinţei, Cazan şi Stanciu au contestat-o deja, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel București. Iar aici, a avut același final ca al multor infractori: s-a împlinit termenul prescripției răspunderii penale, așa că a încetat dosarul penal, decizia fiind definitivă. ”Admite apelul declarat de inculpatul Cazan Liviu Aurelian împotriva sentinţei penale nr.141/F din data de 08.12.2022, pronunţate de Tribunalul Ialomiţa, în dosarul nr. 131/98/2019. Desfiinţează în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând: încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Cazan Liviu Aurelian pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută (faptă epuizată în decembrie 2014) ca urmare a împlinirii termenului prescripţiei răspunderii penale. Înlătură dispoziţiile referitoare la aplicarea pedepsei închisorii şi pedepselor complementare şi accesorii în privinţa inculpatului Cazan Liviu Aurelian. Ia act că inculpatul a fost privat de libertate, la data de 04.06.2018. Ia act că inculpatul Cazan Liviu Aurelian a achitat în integralitate prejudiciul constând în debit principal în sumă de 65.021.-lei, accesorii în sumă de 60.320 lei şi suma de 13.005 lei reprezentând cota de 20% din prejudiciu. (...)”, se arată în minuta instanței din 20 iunie a.c.
În urma anchetei s-a constatat că, în perioada 2015 - 2017, persoanele bănuite, având calitatea de administratori de drept şi de fapt ai unor societăţi comerciale situate pe raza judeţului Ialomiţa, ar fi efectuat operaţiuni de comercializare de material lemnos fără respectarea legislaţiei aplicabile în domeniu. Astfel, cei în cauză ar fi întocmit documente fictive şi nu ar fi înregistrat în evidenţele contabile operaţiunile derulate şi veniturile obţinute. Potrivit procurorilor, „sumele care au făcut obiectul infracţiunilor de spălare a banilor totalizează 1.038.076 lei”.

Și nu este singurul dosar penal cu care Cazan „s-a spălat pe cap”. DNA l-a trimis în judecată, în mai 2017, fiind acuzat că a cumpărat la preţ nejustificat un imobil, producând astfel instituţiei un prejudiciu în sumă de 255.372,726 euro fără TVA. A fost a achitat definitiv în 2020.

Patron de amanet cu cifra de afaceri de aproape 5 milioane de lei

Cazan este implicat în firma Link SRL, parte responsabilă civilmente în dosarul de evaziune mai sus menționat, dar deține, din 2003, și firma Fastest IFN SRL, ce  ce se ocupă cu activități de creditare. Serviciile de amanet într-o zonă cu oameni atât de sărmani aduc bani frumoşi lui Cazan. Anul trecut, societatea a avut o cifră de afaceri de 4,797,529.00 lei și un profit de 794,389.00 lei. Comparativ cu anul anterior, compania a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 22.73%.