Fragmente din placajul Edificiului cu mozaic din Tomis, expuse la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Exponatul lunii mai 2024. Fragmente din placajul Edificiului cu mozaic din Tomis. Edificiul cu mozaic din Tomis (IV-VI p.Chr.), un impresionant monument construit pe faleza de sud-vest a orașului antic Tomis, a fost descoperit în anul 1959 și introdus în circuitul de vizitare în anul 1970. Cercetările arheologice s-au desfășurat de-a lungul mai multor ani, sistematic, o perioadă în paralel cu lucrările de restaurare, conservare și ridicare a construcției de protecție. Edificiul este bine-cunoscut pentru mozaicul care îi acoperă podeaua, din care se mai păstrează astăzi 425-450 mp, din cei, probabil, 2000 mp pe care îi închideau zidurile marii săli și care par să fi fost acoperiți în totalitate cu tesserae colorate. Exponatul lunii mai propune o incursiune în lumea decorului interior al lumii antice, prin prisma descoperirilor făcute aici. 

Placajul cu marmură albă și colorată întregea imaginea grandioasă a marii săli cu mozaic care se întindea pe terasa superioară a edificiului.  Toți cei patru pereți ai sălii cu mozaic par să fi fost placați cu marmură. Martori stau urmele crampoanelor din bronz identificate pe zidurile încă rămase în picioare (Fig. 1), amprentele lăsate în mortarul încă păstrat la partea inferioară a zidului de SE, dar și descoperirile de plăci căzute în apropierea intrării în încăperile boltite de pe nivelul inferior, pe traseul zidului care închidea sala pe această parte.

Decorul pereților marii săli era variat prin jocul de culori al diferitelor tipurilor litice, modul în care era prelucrată suprafața lor, forma diferită în care erau tăiate și mai ales prin motivele decorative complexe sculptate în marmurele albe, de bună calitate. Au fost identificate plăci  rectangulare de diferite dimensiuni, simple sau cu decor organizat în câmpuri, capitele de incrustație, frize, plinte, bare de separare/fixare. Majoritatea descoperirilor o constituie plăcile din marmură albă, nedecorate, plasate, după cum arată amprentele păstrate pe mortarul conservat in situ, la partea inferioară a zidului, ca o bordură. Peste această înălțime intervenea decorul format din plăci cu diverse motive (geometrice, vegetale, antropomorfe și zoomorfe). Plăcile înalte, cu trei sau mai multe câmpuri decorative (din păcate niciuna păstrată integral) (Fig. 2) marcau marginile fiecărui pilastru, terminându-se la partea superioară cu câte un capitel de incrustație, după cum au propus arhitecții care au colaborat la interpretarea materialului provenit din săpătură în anii 60-70 ai secolului al XX-lea (Fig. 3 ) și după cum a fost ilustrat într-un articol recent (Fig. 4). Este un mod de mimare a existenței unor coloane, precum și al decorului în frescă practicat foarte des în perioada romană timpurie. Este o „pictură în piatră”, mult mai durabilă și pregătită să treacă testul timpului decât au fost frescele.

Zonele de proveniență ale plăcilor au fost identificate de curând în cadrul unui proiect de cercetare care are în vedere reluarea analizei decorului și publicarea rezultatelor obținute. Marmura de cea mai bună calitate provine de la Dokimeion, din Asia mică. Prokonnesos a furnizat altă parte importantă din marmurele de la Edificiul cu mozaic. Marmurele colorate fac parte dintr-un proiect de cercetare desfășurat în prezent prin colaborarea Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța cu Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, București.

Ansamblul de plăci decorative pentru clădirea din Tomis pare să fi fost subiectul unei comenzi speciale, substanțiale, pentru decorarea noii clădiri. Transportul a fost făcut pe calea apei.

Fig. 1. Zidul de sud-est al sălii cu mozaic. Sunt vizibile urmele crampoanelor care susțineau placajul și mortarul păstrat numai în partea inferioară, până la aproximativ 1,10 - 1,20 m înălțime.

Fig. 2. Fragment de placaj cu decor în registre. În registrul median era reprezentat un Dioscur și calul său.

Fig. 3. Una dintre propunerile de organizare a decorului interior al sălii cu mozaic făcute în timpul operațiunilor de conservare, restaurare și introducere în circuitul de vizitare a edificiului cu mozaic, în anii 60-70 ai secolului trecut (Arhiva MINAC).

Fig. 4. Propunere de organizare a decorului pentru sala cu mozaic (M. Mărgineanu Cârstoiu, Fragments d’architecture avec images sculptées a Tomis: les Dioscures et Héracles, Caiete ARA 9 (2018), p. 115, Fig. 10).

Fig. 5. Terasa mediană a Edificiului cu mozaic din Tomis.

Fig. 6. Fragment din pavimentul cu mozaic