Gănescu, COPAC: Foarte multe organizaţii de pacienţi sunt în acest moment nefuncţionale

Organizaţiile de pacienţi din România sunt foarte puţin active raportat la câtă nevoie este de serviciile pe care ele le pot oferi, a declarat, sâmbătă, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), Radu Gănescu, menţionând că multe organizaţii de pacienţi sunt în acest moment nefuncţionale.

Radu Gănescu

Potrivit acestuia, organizaţiile de pacienţi din România îşi schimbă profilul activităţilor, dezvoltând proiecte "cât mai atractive" pentru zona farma, pentru "a-şi creşte şansele" de a obţine sprijinul din partea companiilor.

Totodată, "dependenţa" de industria farma afectează mult capacitatea organizaţiilor de pacienţi de a-şi respecta normele de etică în relaţia cu companiile farmaceutice, spune Gănescu.

"Neexistând resurse suficiente pentru mobilizarea şi activarea pacienţilor în organizaţiile de pacienţi, scade implicarea acestora în organizaţii şi în spaţiul public. (...) Cu toate astea, în ultimi ani vedem o implicare şi mai mare a asociaţiilor de pacienţi şi o creştere a activităţilor pe care le desfăşoară în cadrul societăţii româneşti", a spus Gănescu.

În opinia sa, fondurile europene sunt foarte importante pentru asociaţiile de pacienţi, ele putând aduce beneficii reale organizaţiei, dar şi comunităţilor de pacienţi sau populaţiei în general.

"Când vorbim de o astfel de organizaţie, vorbim de o capacitate crescută de a aduce beneficii în comunităţi mici, regionale sau chiar la nivel naţional- pot crea politici de sănătate sau pot oferi diverse servicii de asistenţă medicală, prevenţie sau screening, mai ales în zonele defavorizate. De multe ori, în astfel de zone populaţia este la un nivel scăzut de posibilităţi financiare sau chiar cu un scăzut nivel de educaţie sau poate de multe ori fără acces la informaţie", a mai susţinut reprezentantul COPAC.

Un training are loc la Brezoi, în judeţul Vâlcea, în cadrul Proiectului "Consolidarea controlului tuberculozei în România prin implementarea strategiei Who End TB 2016-2020", implementat de Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" în parteneriat cu Fundaţia LHL International Tuberculosis şi finanţat din Mecanismul financiar SEE 2014-2021, scrie Agerpres.