Găurile din buget lovesc direct în sănătatea românilor

Peste 11 molecule noi  și indicații noi ale medicamentelor de ultimă generație, salvatoare de vieți, așteaptă de câteva luni decizia autorităților din sănătate de a fi incluse în lista de compensate. Decizia a fost amânată din motive bugetare.
În acest an, doar 6 noi tratamente au fost incluse în această listă, în regim condiționat, adică în baza unor contracte Cost-Volum.

În prezent, mai bine de 19.000 de pacienți cu boli din arii grave precum cancerul, bolile rare, hepatitele virale, bolile reumatologice, etc așteaptă să aibă acces la medicamentele de ultimă generație (6 dintre ele fără alternativă terapeutică) care au primit raport pozitiv de includere necondiționată din partea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), iar aproape 50.000 pacienți așteaptă accesul la medicamente inovatoare folosite în alte arii terapeutice : boli infecțioase, oftalmologie, dermatologie, etc.

Durata medie de la emiterea raportului de evaluare pentru aceste medicamente este de aproximativ 95 zile, cu o maximă de 306 zile pentru o moleculă ce adresează hepatita D.

În același timp, este nevoie de 1,7 miliarde de RON suplimentari pentru renegocierea contractelor cost-volum care se apropie de sfârșit și negocierea unor contracte cost-volum pentru medicamente noi.

Românii, codașii Europei cu privire la accesul la medicamente

Pacienții românii așteptă peste 900 de zile pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație, situându-se din nou pe locuri codașe în Europa, arată noile date ale studiului Indicatorul EFPIA 2022 Patient WAIT (care urmărește disponibilitatea noilor medicamente și durata de timp necesară pacienților pentru a avea acces la ele în 37 de țări din Europa).

Din 168 de medicamente inovatoare care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în perioada 2018-2021, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2023 doar 51 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 30%, în creștere totuși față de studiul de anul trecut. Timpul de la aprobarea centralizată de punere pe piață până la disponibilitatea în România este de 918 zile, adică peste 2 ani și jumătate, în timp ce nemții au acces la medicamente de ultimă generație în 128 de zile, italienii în 436, maghiarii în 549, iar bulgarii în 705 zile. Timpul de acces a crescut în comparație cu datele similare ale studiului WAIT 2021, care indica un timp de așteptare de 899 de zile pentru pacienții români.

În cazul medicamentelor oncologice, doar 14 din cele 46 care au primit autorizație de punere pe piață în această perioadă au fost puse la dispoziția pacienților români, jumătate din acestea fiind accesibile pacienților români doar datorită acordurilor financiare încheiate de companiile producătoare cu autoritățile (contracte cost-volum). Timpul de acces este chiar mai mare în cazul medicamentelor oncologice, ajungând la 991 de zile pentru pacienții români. Pentru medicamentele orfane rata de disponibilitate a fost de 34% (21 din 61), iar timpul de acces de 909 zile.

“Cele mai multe cauze ale întârzierilor de acces țin de procesul de rambursare, negociere a contractelor cost-volum și actualizare de protocoale terapeutice. În plus, decizia politică joacă un rol major pentru că pentru actualizarea listei de medicamente compensate este nevoie de aprobarea unei Hotărâri de Guvern și pentru că nu există termene clare cu privire la aprobarea acestui document, sănătatea românilor depinde de decizia Ministerului Sănătății și a Guvernului”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

O investiție pentru sănătate

Argumentul bugetar nu este însă unul real. Inovația medicală a contribuit semnificativ la îmbunătățirea vieții pacienților și la creșterea speranței de viață. Astăzi, cetățenii europeni se pot aștepta să trăiască mai mult cu până la 30 de ani decât au făcut-o acum un secol, o mare parte din creșterea speranței de viață datorându-se medicamentelor noi descoperite. În România, dacă inactivitatea cauzată de boală și dizabilitate ar fi redusă cu 10% (atât în rândul pacienților, cât și la nivelul îngrijitorilor informali), economiile și veniturile suplimentare pentru sistemul de sănătate ar reprezenta aproximativ 2,8 miliarde de Euro (la nivelul prețurilor curente din 2017).

De altfel, Studiul „Beneficiul inovației farmaceutice: efectul asupra sănătății, longevității și economiilor” (Lichtenberg, 2016) arată că, spre exemplu, în Elveția, utilizarea medicamentelor cardiovasculare inovatoare este responsabilă de aproximativ un sfert din creșterea longevității celor 22.000 persoane >65 ani cărora le-au fost administrate în perioada 2003-2012. Studiul „Beneficiul investiției în medicamentele moderne în Europa Centrală și de Est” (2014) identifică mai multe tipuri de beneficii și susține că utilizarea medicamentelor inovatoare poate duce la atingerea obiectivelor de sănătate și echitate ale OMS: reducerea mortalității generale prin statine, creșterea supraviețuirii în leucemia mieloidă cronică, cancerul de sân metastatic, cancerul colo-rectal și cancerul pulmonar, creșterea funcionalității și calității vieții (bolile reumatismale), prevenirea și reducerea complicațiilor în bolile cardio- și cerebro-vasculare (infarct, AVC), scrie stiripesurse.ro.