Gazprom reduce drastic livrările de gaze. UE caută soluții

Statele UE urmează să aprobe marți planul propus de Comisia Europeană pentru reducerea consumului de gaze naturale în UE. Potrivit surselor citate de Reuters și dpa, planul cuprinde reducerea voluntară cu 15% a consumului de gaze între august și martie. Deși ținta este voluntară, Comisia ar putea să o facă obligatorie în caz de urgență în materie de aprovizionare. Țări precum Irlanda și Malta vor fi scutite, pentru că nu sunt conectate la rețelele de gaze ale altor țări din UE. De asemenea, alte țări ar urma să obțină derogări pentru industriile critice.

Planul s-a confruntat cu rezistența mai multor guverne, iar țările l-au reformulat pentru a include scutiri pentru numeroase țări și industrii. Miniștrii Energiei din țările UE se reunesc marți pentru a aproba versiunea finală.

Unii diplomați din țările UE au spus că miniștrii cel mai probabil vor aproba planul, acum că mulți au obținut scutiri sau reguli mai blânde. „Ar trebui să existe un consens larg”, a spus o sursă citată de Reuters.

Rusia a furnizat 40% din gazul UE înainte de invazia sa în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.

Cea mai recentă propunere, văzută de Reuters, ar scuti de la obligativitatea reducerii de gaze cu 15% țări precum Irlanda și Malta care nu sunt conectate la rețelele de gaze ale altor țări din UE.

Țările cu stocuri aproape complete de gaze s-ar putea confrunta cu ținte mai mici, iar statele pot obține scutiri pentru gazul pe care îl folosesc în industriile critice, cum ar fi producția de oțel. Statele care exportă gaze către alte țări UE pot, de asemenea, să aibă o țintă mai mică

Planul a testat solidaritatea UE, iar unele state spun că impunerea unei reduceri procentuale unice în toate țările este nedreaptă.

Spania, care nu se bazează pe gazul rusesc, a spus că reducerea utilizării de gaz nu ar fi de niciun beneficiu pentru alte țări, deoarece nu are capacitatea de infrastructură pentru a-și împărți gazul din rezerve. Grecia s-a opus țintei și a spus că ar putea face față unei opriri din Rusia.

Aprobarea palnului de reducere a consumului are loc cu o zi înainte de o reducere drastică a livrărilor de gaze din Federația Rusă prin gazoductul Nord Stream 1. Gazprom a anunţat luni că îşi va reduce drastic, de miercuri, la 33 milioane de metri cubi zilnic, livrările de gaze ruseşti către Europa prin gazoductul Nord Stream, argumentând aceasta prin necesitatea unor lucrări de mentenanţă la o turbină, ceea ce înseamnă că va livra la 20% din capacitatea gazoductului.

Noua diminuare drastică a livrărilor de gaze anunţată în ajun de gigantul energetic rus Gazprom este o „dovadă în plus” că Europa trebuie „să-şi reducă dependenţa cât mai repede posibil de aprovizionările cu gaze ruseşti”, a apreciat marţi ministrul ceh al energiei, a cărui ţară exercită în prezent preşedinţia, prin rotaţie, a Consiliului UE, relatează AFP.

„Unitatea şi solidaritatea sunt cele mai bune arme pe care noi le avem împotriva (preşedintelui rus Vladimir) Putin şi sunt sigur că asta este ceea ce vom arăta astăzi”, a afirmat Jozef Sikela, înaintea unei reuniuni la Bruxelles cu omologii săi din cele 27 de state membre pentru a se pune de acord asupra unui plan de reducere a consumului de gaze în UE.

Anunţul Gazpromului a intervenit la câteva ore după ce Kremlinul, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, dădea asigurări că Moscova este un furnizor „responsabil” de gaze, în pofida a ceea ce se spune la Bruxelles şi Washington, potrivit EFE.

Anunţul gigantului gazier rus Gazprom că îşi va reduce şi mai mult livrările către Europa în această săptămână este motivat politic, a reacţionat marţi comisarul european pentru energie, Kadri Simson, citată de Reuters, ea contestând argumentaţia companiei ruse, potrivit căreia trebuie să reducă aprovizionarea cu gaze întrucât este necesar să oprească o turbină pentru mentenanţă.

„Ştim că nu există niciun motiv tehnic pentru asta. Este un pas motivat politic şi trebuie să fim pregătiţi pentru astfel de situaţii. Anume din acest motiv, o reducere preventivă a cererii noastre de gaze este o strategie judicioasă”, a afirmat Simson la sosirea la reuniunea miniştrilor energiei din ţările UE la Bruxelles.

Planul propus de Comisie, contestat de mai multe state membre

Comisia Europeană a propus săptămâna trecută o diminuare cu 15% a cererii europene de gaze începând din august pentru a depăşi scăderea livrărilor ruseşti de combustibil şi a trece peste iarnă fără o catastrofă majoră. Rusia a reprezentat până anul trecut aproximativ 40% din importurile de gaze în UE.

Planul Bruxellesului, care urmează să fie discutat marţi de statele membre, prevede că fiecare ţară trebuie „să facă tot posibilul” pentru a reduce, între august 2022 şi martie 2023, consumul său de gaze cu cel puţin 15% în raport cu media din ultimii cinci ani în aceeaşi perioadă.

În cazul unui „risc de gravă penurie”, un mecanism de alertă ar face „obligatorie” reducerea de 15% pentru toate statele membre.

Această ultimă măsură vizează mutualizarea efortului în caz de urgenţă pentru a ajuta în special Germania, extrem de dependentă de gazele ruseşti. Un şoc major asupra primei economii europene s-ar repercuta inevitabil asupra tuturor celor 27 de state membre. De unde şi nevoia de solidaritate, notează AFP.

Dar acest plan, susţinut de Berlin, a făcut obiectul unor critici virulente din partea mai multor state, între care Polonia şi Spania, dar şi Italia, Grecia şi Portugalia.

Diplomaţi ai Celor 27 au lucrat asupra propunerii Comisiei şi au modificat-o profund în speranţa de a se ajunge la un acord între statele membre, marţi, potrivit unei versiuni a textului consultată de AFP.

Potrivit acestei propuneri, Consiliul UE, care îi reprezintă pe Cei 27, şi nu Comisia, decide eventuala punere în aplicare a obiectivelor cu caracter „constrângător”.

Acest obiectiv de 15% ar fi, de asemenea, adaptat la situaţia particulară a fiecărei ţări datorită unei serii de derogări, ţinându-se cont în special de nivelul de stocare atins şi de posibilitatea de a exporta gazul economisit în alte ţări. Unii diplomaţi şi-au exprimat totuşi îngrijorarea că aceste derogări vor reduce efortul european.

„Ţările membre au probleme diferite, dar în cele din urma mă aştept să avem un acord politic”, şi-a exprimat speranţa comisarul pentru energie, Kadri Simson, înaintea începerii reuniunii de la Bruxelles. Potrivit digi24.ro