Goran Bregovic, căruia i s-a interzis intrarea în Moldova, neagă că ar fi pro-rus

Autoritățile i-au reproșat compozitorului bosniac că a susținut un concert la Sevastopol, în Crimeea anexată, în anul 2015
Din vila sa din Muntenegru unde așteaptă să plece pentru următorul concert din Portugalia, Goran Bregovic vorbește despre o „prostie”. „Deodată, am devenit pro-rus! Nu înțeleg”, ne spune indignat la telefon compozitorul și muzicianul bosniac. Celebra sa orchestră - fanfară din Balcani a fost împiedicată să intre pe teritoriul Republicii Moldova, unde urma să cânte duminică, 20 august, la un festival organizat la aproximativ şaizeci de kilometri de Chişinău, relatează Le Monde citat de Rador.

Goran Bregovic

Această mică țară învecinată cu Ucraina, care se confruntă și cu amenințări serioase din partea Moscovei în ceea ce privește securitatea teritoriului, îl acuză pe muzician de poziții ambigue în privința conflictului. Ministrul de Interne Adrian Efros a apărat astfel luni, 21 august, decizia poliției moldovenești, invocând „motive de securitate” în privința unui artist „care a demonstrat o viziune pro-rusă și a susținut anexarea Ucrainei de către Federația Rusă”.

După expulzarea orchestrei sale, care călătorește întotdeauna puțin înaintea sa, Bregovic a renunțat să mai călătorească în Moldova și a anulat concertul.
În vizorul autorităților moldovenești se află, printre altele, un concert susținut în 2015 la Sevastopol, în Crimeea anexată, care încă este criticat în anumite cercuri ucrainene. „A fost un concert care a fost legat de turneul ucrainean, organizat de aceeași agenție”, se apără Bregovic, asigurând că atunci a putut cânta de mai multe ori în Ucraina fără a stârni proteste. „Sunt din Sarajevo, sunt traumatizat de război, nu pot fi în favoarea vreunui război sau a vreunei agresiuni”, adaugă artistul născut în 1950 și care a devenit extrem de popular în toată Iugoslavia, în anii ’70.

„Un moment isteric”

Pe valul muzicii balcanice care a făcut să danseze Europa în anii 2000, muzicianul s-a refugiat mereu în spatele declarației sale de a „nu dori să facă politică”, pentru a evita să se exprime mai direct asupra celor responsabili de războiul din Ucraina, urmărind aceeași precauție ca și în comentariile sale publice asupra războaielor balcanice. Uriașul său hit „Kalashnikov” (1995) a atras ocazional critici din partea oamenilor care îl acuză că promovează violența, „dar de fapt este o melodie ironică care își bate joc de oamenii cărora le place să umble cu arme”, a spus el.

Fără a împărtăși excesele pro-Putin ale regizorului Emir Kusturica, pentru care a compus muzica pentru mai multe filme - cult înainte de a se distanța de el, Goran Bregovic a ținut totuși uneori discursuri ambigue despre Rusia. În timpul călătoriei sale la Sevastopol, în timpul unei conferințe de presă, el criticase Occidentul pentru „menținerea unei forme de paranoia” față de Moscova. „În Balcani am simțit mereu măreția care vine din Est, dinspre Rusia”, a adăugat el, reluând o opinie foarte răspândită în cercurile naționaliste sârbe sau a iugonostalgicilor. Provenind dintr-o familie multietnică, Bregovic susține acum că „nu-și amintește [de] declarațiile de dinainte de /actualul/ război”.

În același timp, un festival polonez îi anulase deja participarea. „A fost un moment isteric ca acum”, denunță el, asigurând că până acum nu a fost subiectul unor anulări în altă parte. Orchestra lui de Nunți și Înmormântări urmează să cânte în Franța la Fête de L'Humanité în septembrie. Deși călătorește doar cu pașaportul francez – a obținut cetățenia franceză după ce s-a refugiat în această țară în anii 1990 – Bregovic are și pașaport sârb și a primit sprijinul celor mai înalte autorități de la Belgrad. Ministrul sârb de externe a protestat oficial la Chișinău, asigurând că această interdicție de intrare „a stârnit reacții negative din partea opiniei publice sârbe”.

Președintele Republicii Serbia, Aleksandar Vucic, a calificat și el decizia drept una „foarte ciudată”, scrie stiripesurse.ro.