Greenpeace continuă războiul împotriva proiectului Neptun Deep

Greenpeace continuă războiul împotriva proiectului Neptun Deep. Greenpeace România a trimis o plângere prealabilă către Agenției pentru Protecția Mediului Constanța, în care cere revocarea acordului de mediu privind proiectul Neptun Deep. Contactat pentru un punct de vedere, Alin Tănase, coordonator de campanii, a transmis pentru Replica faptul că această plângere este doar un prim pas, așteptându-se ca plângerea să fie respinsă, urmând acțiunea în judecată.

Greenpeace România a trimis o plângere prealabilă către Agenției pentru Protecția Mediului Constanța, în care cere revocarea acordului de mediu privind proiectul Neptun Deep. Contactat de către reporterii de la Replica de Constanța, Alin Tănase, coordonator de campanii a declarat: „Am depus o plângere prealabilă împotriva acordului de mediu de la Neptun Deep. Această plângere este un prim pas într-un demers legal, este o formalitate, Agenția pentru Protecția Mediului are 30 de zile să răspundă plângerii noastre, în cazul în care răspunsul va fi negativ și ne așteptăm la asta, vom face următorul pas și vom ataca în instanță acel acord de mediu. Ne așteptăm ca plângerea să fie respinsă de Agenția pentru Protecția Mediului pentru că niciodată nu s-a renunțat la un acord de mediu în faza asta de plângere prealabilă. Victoriile se întâmplă în fața instanței, este doar o formalitate. Eu nu știu de un caz în care oricare Agenție pentru Protecția Mediului să fi renunțat la acordul de mediu în această fază a plângerii prealabile.”

„Consultarea publică a avut loc într-o singură zi”

De asemenea, Alin Tănase a mai transmis faptul că publicul a fost consultat într-o singură zi, imediat după sărbătorile de iarnă, timp în care cetățenii din zonele limitrofe au avut de citit peste 1.600 de pagini pentru a înțelege cu adevărat efectele produse de proiectul Neptun Deep: „Noi avem speranțe și avem argumente pentru care considerăm că acest acord de mediu nu a fost dat conform legii. Considerăm că nu au fost respectate mai multe prevederi. Una dintre cele mai importante este consultarea publică. Consultarea publică pentru un proiect atât de mare așa cum este machetat și de companie și de Guvern a avut loc într-o zi de ianuarie, la începutul anului, în comuna Tuzla, după ce publicul ar fi trebuit să parcurgă cele 1.600 de pagini și documentații în perioada sărbătorilor. Considerăm că avem nevoie de o consultare publică mult mai amplă, chiar și în orașe mai mari, precum Constanța. Impactul proiectului asupra litoralului românesc include și aceste orașe mari. Proiectul ar trebui să parcurgă și o consultare transfrontalieră, o consultare în Bulgaria. Acolo au făcut consultare în Cavarna, un oraș foarte mic, s-a  evitat consultarea în orașe mari precum Varna, Burgas, care și ele ar putea avea de suferit în cazul unui accident.”

Andrei Tănase

„Celelalte argumente țin de mediu, de schimbări climatice, și de faptul că proiectul nu ia în calcul emisiile generate de arderea gazului. Compania consideră că amprenta de carbon a proiectului este doar în faza de construire și operare. Mai departe gazul este ars și provoacă o amprentă de carbon, și proiectul nu a luat în calcul acest lucru. Noi am calculat amprenta de carbon undeva la peste 200 de milioane de tone ce CO2 în cei 20 de ani de funcționare. România emite într-un an în jur de 70 de milioane de CO2. Ar fi emisiile României în 3 ani de zile”, a mai adăugat Alin Tănase.

Neptun Deep, un proiect de 4 miliarde de euro

Proiectul Neptun Deep este în linie cu strategia de dezvoltare a S.N.G.N. Romgaz S.A., fiind cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre şi cel mai mare proiect de dezvoltare din portofoliul grupului ROMGAZ. Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafață de 7.500 km2 și se află la o distanță de circa 160 km de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri.

Neptun Deep

Începând cu anul 2008, activitățile de explorare în perimetrul Neptun Deep au inclus două campanii de achiziție seismică 3D și două programe de foraj de explorare, cu opt sonde de explorare și evaluare forate. Prima descoperire de gaze a avut loc în anul 2012,  când sonda Domino-1, prima sondă de explorare în ape de mare adâncime din România, a confirmat prezența gazelor naturale. Dezvoltarea zăcămintelor comerciale presupune o infrastructură care include 10 sonde, 3 sisteme de producție submarine și conductele colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor.

Platforma își generează propria energie electrică, funcționând la cele mai înalte standarde de siguranță și protecție a mediului. Întreaga infrastructură va fi operată de la distanță, prin intermediul unei replici digitale (digital twin). Aceasta permite optimizarea proceselor și va contribui la îmbunătățirea performanței de mediu, prin eficientizarea consumului energetic şi reducerea emisiilor. OMV Petrom S.A. şi S.N.G.N. Romgaz S.A. vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului.