Guvernul vrea să impună fabricilor românești aceeași taxă clawback plătită de companiile farmaceutice din străinătate
Guvernul vrea să impună fabricilor românești aceeași taxă clawback plătită de companiile farmaceutice din străinătate
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestGuvernul a introdus pe ordinea de zi a ședinței de miercuri un proiect de lege de modificare a OUG 77/2011 privind taxa clawback (taxa trimestrială plătită de producătorii de medicamente) astfel încât producătorii români să plătească aceeași taxă clawback plătită de producătorii de medicamente străini.
Adoptarea de către Guvern a proiectului nu înseamnă intrarea în vigoare a legii, ci trimiterea acestuia către Parlament pentru dezbatere și vot.
„Prin proiectul de lege se propune modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, aprobată prin Legea nr. 184/2015, cu modificările și completările ulterioare, în sensul eliminării categoriei III de medicamente (medicamentele produse pe o linie de fabricaţie din România) pentru care se datorează o contribuție de 15%.
Astfel, începând cu trimestrul III al anului 2023 se propune reglementarea unei contribuţii trimestriale diferenţiată pentru medicamente de tip I și II, prin aplicarea unor procente fixe de 25% (medicamente de tip I), respectiv 15% (medicamente de tip II).
Prin această măsură, nivelul contribuției va fi același în funcție de tipul de produs farmaceutic, indiferent daca sunt produse pe o linie de fabricaţie din România sau produse în Uniunea Europeană”, se arată în expunerea de motive.
Guvernul mai susține că este nevoie de modificarea legii pentru a „preîntâmpina” declanșarea unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru (procedura de infringement) împotriva România. „Acesta privește impozitarea discriminatorie a medicamentelor originare din alte state membre”, adaugă Executivul, scrie stiripesurse.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.