Ia amploare scandalul din jurul blocului proiectat pe terenul unui fost decan de la Ovidius!
Ia amploare scandalul din jurul blocului proiectat pe terenul unui fost decan de la Ovidius!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestIntenția investitorului SC Black Waters SA de a construi un imobil de șase etaje pe strada Mircea cel Bătrân, nr. 47A, din municipiul Constanța, a stârnit discuții aprinse de-a lungul anilor. Proiectul este unul destul de vechi și se lovește atât de dezacordul locuitorilor din zonă, cât și de faptul că ar urma să fie realizat pe locul unor vestigii, terenul fiind situat în imediata apropiere a vestigiilor monumentului istoric „Poarta Mare a Cetății Tomis”. Documentațiile de urbanism pentru Planul Urbanistic de Detaliu au fost supuse atenției celor interesați, fiind lansat și un chestionar, prin care cei interesați și-au exprimat, sau nu, acordul cu privire la derularea proiectului privind construirea imobilului. În final, în ședința de Consiliu Local din iulie a.c., consilierii au respins PUD-ul, așa că proprietara imobilului, Rodica Stăiculescu, fost decan la Ovidius, dar și investitorul, SC Black Waters au mers în instanță, solicitând anularea hotărârii.
Scandalul din jurul proiectului privind „Aprobare Plan Urbanistic de Detaliu strada Mircea cel Bătrân nr 47A locuinţă colectivă S+D+P+5 etaje + 6 R” continuă. Black Waters SA dorește ridicarea unui bloc în imediata apropriere a vestigiilor monumentului istoric Poarta Mare a Cetății Tomis. Terenul aparține Rodicăi Stăiculescu și l-a moștenit de la o altă persoană care la rândul ei l-a cumpărat, în urmă cu 12 ani, de la primăria condusă la acea vreme de Radu Mazăre. În schimbul promisiunii de obținere a două apartamente în viitorul bloc, moștenitoarea cedează terenul firmei de mai sus care vrea acum să ridice imobilul deși se află la mai puțin de un metru de vestigiile arheologice ale porții de nord ale cetății Tomis din secolul IV d.Hr.
Recent, instanța a obligat Consiliul Local să introducă pe ordinea de zi proiectul, ceea ce s-a și întâmplat. La finalul lunii iulie a.c., mai exact pe 31 iulie, proiectul s-a aflat în atenția aleșilor locali care au decis, în cele din urmă, să respingă PUD-ul.
hotărârea din iulie a.c., prin care a fost respins PUD-ul
Asta înseamnă că proiectul imobiliar nu poate fi realizat. Atât proprietara terenului, cât și investitorul, au mers în instanță, la Tribunalul Constanța și au cerut, pe 6 octombrie, anularea hotărârii 318/31.07.2023. Încă nu a fost stabilit un prim termen de judecată.
De ce nu se dorește construirea imobilului!
Potrivit punctelor de vedere ale specialiștilor, prezentate primăriei de-a lungul anilor, în urma consultării publice a proiectului, dar și ale reprezentanților Comisiei tehnice de urbanism de la nivelul Primăriei Constanța, construcția propusă este amplasată la aproximativ 5 metri de blocul MK2, ceea ce duce la diminuarea semnificativă a vizibilității de pe fațada de sud a blocului. Realizarea investiției propuse nu răspunde interesului public de a proteja și pune în valoare monumentul istoric Poarta de nord – est (principală) a zidului de incintă al Cetății Tomis și, mai mult decât atât, reduce posibilitatea conservării și punerii în valoare a monumentului. Mai mult, construcția propusă este prea masivă în raport cu dimensiunile terenului și cu vecinătățile, iar accesul auto este insuficient rezolvat.
Planului de urbanism nu respectă prevederile art. 13 din Legea 350/2001 „Principalele obiective ale activității de urbanism sunt următoarele: protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural construit și natural”. Funcțiile propuse sunt compatibile cu funcțiunea predominantă a zonei, dar nu respectă principalele obiective ale activității de urbanism: îmbunătățirea condițiilor de viață prin eliminarea disfuncționalităților, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice și locuințe convenabile pentru toți locuitorii; utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate, extinderea controlată a zonelor construite; asigurarea calității cadrului construit, amenajat și plantat”, se arată în concluziile Comisiei tehnice de urbanism de la nivelul Primăriei Constanța.
De menționat că, în urma consultării publice din vara lui 2018, pe adresa Primăriei Constanța au ajuns numeroase puncte de vedere ale cetățenilor, o parte favorabile construcției, o parte ridicând o serie de nemulțumiri. Dintre cei care au solicitat respingerea aprobării PUD-ului s-au numărat și reprezentanții SNTGN Transgaz SA, administrator al imobilului situat pe strada Mircea cel Bătrân, nr. 45, notând faptul că: „necesitatea păstrării singurei căi de acces auto, în vederea asigurării aprovizionării și salubrizării centrului de refacerea pentru angajații SNTGN Transgaz SA. Aceasta este singura cale de acces auto la imobilul în cauză (...). Soluția de conservare a vestigiilor arheologice propusă prin PUD și prezentată în anunțul de dezbatere publicat pe site-ul Primăriei Constanța și avizată pozitiv de către Ministerul Culturii nu corespunde realității, nefiind conformă cu situația existentă în teren. Astfel, marcarea în pardoseală a monumentului istoric nu este posibilă întrucât nivelul de trecere al pietonilor este coborât sub nivelul zidurilor vestigiului arheologic”.
La toate adresele au răspuns argumentat reprezentanții elaboratorului, SC Desenatura Atelier de Proiectare SRL, prin arhitect Florentin Gudilă și arhitect Gabriel Cârstea. De exemplu, celor de la Transgaz, li s-a precizat: „Prin reglementarea propusă în PUD nu se urmărește în niciun fel îngrădirea accesului auto al imobilului din strada Mircea cel Bătrân nr. 45 sau vecinilor (Intrarea Dragoș Vodă), datorită faptului că obiectul reglementării este regimul de construibilitate al amplasamentului în studiu, strada Mircea cel Bătrân, nr. 47A; respectiv terenul în suprafață de 296 mp, ce nu se învecinează direct cu imobilul semnalat în sesizarea Transgaz.
Într-adevăr, documentația de urbanism precizează/marchează zona în planșa situației existente, în care se găsesc atât vestigii arheologice, în parte la suprafață „în spațiu verde”, protejate „și nu prea”, printr-o împrejmuire precară, cât și parcare în intersecția traseului carosabil al străzii Dragoș Vodă cu strada Mircea cel Bătrân; respectiv marchează/protejează zona în planșa de reglementări, în care instituie un regim de protecție a acestor vestigii, de tip „conservare în situ”, promovând accesibilitatea pietonală ca principala formă atât de punere în valoare a monumentului, cât și de localizare a acestuia pe relația urbană a zonei centrale cu țărmul mării. Cu alte cuvinte, se propune conservarea stării actuale de neconstruibilitate a unei suprafețe de teren, încă neinvestigată în totalitate, aflată în domeniul municipalității Constanța, în vederea protejării și punerii în valoare a monumentului de-a lungul unui posibil pietonal – o relație urbană specifică, a zonei centrale cu țărmul și reglementarea specifică a amplasamentului în studiu conform descărcării arheologice și avizelor de specialitate”.
Stăiculescu a fost decan la Ovidius
Ana Rodica Stăiculescu a obținut titlul de doctor in științe socio-umane la Universitatea Paris 1 Pantheon-Sorbonne și este, sau a fost, profesor universitar la Universitatea Ovidius din Constanta și conducător de doctorat la Școala Doctorală de Sociologie din Universitatea din București.
Stăiculescu a fost și decanul Facultății de Drept, în perioada 2002-2004, dar și în perioada 2005-2008.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.