În România, există 14 companii cu o capitalizare de peste 500 de milioane de euro pe bursă, în timp ce Ungaria are 8. Companii din Polonia sunt în aceeași situație
În România, există 14 companii cu o capitalizare de peste 500 de milioane de euro pe bursă, în timp ce Ungaria are 8. Companii din Polonia sunt în aceeași situație
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestBursa de Valori Bucureşti îşi găseşte locul în prima parte a clasamentului celor mai mari pieţe de capital din Europa Centrală şi de Est prin prisma evaluării companiilor listate, dar distanţa faţă de primele poziţii – Germania, Austria şi Polonia – este una considerabilă.
Cu o capitalizare de 51 miliarde de euro şi 324 de companii listate, Bursa de la Bucureşti se poziţionează pe locul patru în rândul a 11 ţări analizate de ZF. Germania, cu o capitalizare impresionantă de 2.740 miliarde de euro şi 1.599 de companii, este pe primul loc, urmată de Polonia, cu 191 miliarde de euro şi 681 de companii listate.
România depăşeşte bursele din Bulgaria şi Serbia, unde capitalizările sunt de doar 8 miliarde şi, respectiv, 4 miliarde de euro. Totuşi, un indicator-cheie evidenţiază diferenţele structurale dintre pieţe: numărul companiilor de mari dimensiuni, cu capitalizări de peste 500 milioane de euro. În timp ce Polonia are 47 astfel de companii, iar Austria 30, Bursa de la Bucureşti are 14, semn al unei pieţe încă restrânse şi tinere.
În România, campionii pieţei sunt Hidroelectrica, OMV Petrom şi Banca Transilvania, lideri în sectoarele energetic şi financiar. Spre comparaţie, Polonia are giganţi ca PKO Bank (15,9 miliarde de euro) şi PKN Orlen (14,3 miliarde de euro), reflectând o piaţă de capital mult mai dezvoltată şi diversificată.
Bursa de Valori rămâne sub potenţialul său regional dar poate deveni un campion în anii care vin prin atragerea unor companii mari şi creşterea numărului de investitori care ar putea contribui la consolidarea poziţiei într-o regiune unde competiţia devine tot mai intensă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News