REPLICA ONLINE CONSTANTA

27.4° ConstanÈ›a Mie., 31 Iul. 2024
Anul XX Nr. 6807
27.4° ConstanÈ›a Miercuri, 31 Iulie 2024 Anul XX Nr. 6807
 

Ipohondria și nosofobia. Două manifestări ale fricii de boală

Ipohondria și nosofobia. Două manifestări ale fricii de boală

A.F. 14 noiembrie 2023 | 00:00 287

Ipohondria și nosofobia. Ipohondria este o tulburare simptomatică somatică manifestată printr-o frică persistentă de boală sau prin credința că cineva suferă de o boală medicală gravă, nediagnosticată.

Ipohondria si nosofobia. Doua manifestari ale fricii de boala

Această tulburare mintală afectează aproximativ 5% dintre pacienÈ›i È™i înseamnă că aceÈ™tia îÈ™i fac griji excesive în legătură cu boala lor, până la punctul în care anxietatea în sine este debilitantă. În esență, anxietatea de sănătate devine o boală.

PacienÈ›ii se tem să dezvolte o boală în viitor

Această frică de boală se manifestă ca anticipare. Prin urmare, pacienÈ›ii se tem să dezvolte o boală în viitor, ceea ce le provoacă un mare disconfort.

1. Ipohondrie: frica de a fi bolnav

În cea mai recentă versiune a Manualului de Diagnostic È™i Statistic al Tulburărilor Mintale (DSM-5), termenul de ipohondrie a fost înlocuit È™i este cuprins în două noi categorii de tulburare de simptome somatice È™i tulburare de boală anxioasă. Ipocondria desemnează credinÈ›a fermă sau convingerea că o persoană suferă de o boală gravă, în general ca urmare a unui simptom uÈ™or. Prin urmare, este o interpretare eronată È™i exagerată a unui semnal fizic din organism.

Comportamente caracteristice celor care suferă de ipohondrie

AtenÈ›ia lor este concentrată asupra părÈ›ii corpului despre care cred că este afectată Este obiÈ™nuit ca ei să-l privească sau să o simtă în mod repetat pentru a-È™i confirma ipoteza sau pentru a detecta orice schimbare.
Petrec mult timp căutând informaÈ›ii pe internet, în reviste sau în cărÈ›i despre boala pe care cred că o au, simptomele acesteia È™i orice teste de diagnosticare.
Întreabă în mod constant familia È™i prietenii dacă cred că sunt sănătoÈ™i. Cu toate acestea, atunci când încearcă să-i liniÈ™tească È™i să-È™i raÈ›ionalizeze simptomele, acest lucru îi face doar să se simtă izolaÈ›i, neînÈ›eleÈ™i È™i chiar mai îngrijoraÈ›i.

Oamenii merg la medic în căutarea unui diagnostic

Pe termen scurt, confirmarea de către un profesionist că sunt sănătoÈ™i îi va liniÈ™ti. Dar, în scurt timp, îndoielile lor vor reapărea. Ei vor crede că medicul a greÈ™it, că testele pe care le-au făcut nu au fost adecvate sau că au fost efectuate la momentul nepotrivit.

CredinÈ›a de a fi bolnav generează o mare suferință È™i niveluri de anxietate care, la rândul lor, pot creÈ™te simptomele fizice pe care le-au experimentat È™i le-au interpretat greÈ™it. În plus, pe măsură ce boala presupusă progresează, performanÈ›a lor în muncă, finanÈ›ele È™i relaÈ›iile sociale sunt adesea afectate.

2. Nosofobia: o frică anticipativă

Cu nosofobia, există È™i frica de boală, dar, în acest caz, este frica de a te îmbolnăvi în viitor. Persoana care suferă se confruntă cu o teamă intensă, iraÈ›ională È™i incontrolabilă de a contracta o boală , dar modul lor de a face față fricii este diferit:

Evită să meargă la medic sau să facă analize, chiar dacă au nevoie de ele . Asta pentru a evita confirmarea faptului că sunt bolnavi.
Încearcă să nu vorbească despre simptome sau boli , să nu se uite la filme sau seriale pe acest subiect È™i să evite spitalele sau să petreacă timpul cu oameni bolnavi. Asta pentru că, în aceste situaÈ›ii, anxietatea lor poate creÈ™te vertiginos.

Au o mare teamă de propria lor moarte și de cea a celor dragi.

De asemenea, le este foarte frică de îmbătrânire È™i resping bătrâneÈ›ea . Din acelaÈ™i motiv, ei încearcă să rămână È™i să arate tineri.

Aceste tulburări provoacă mari suferinÈ›e È™i trebuie căutat întotdeauna un tratament. În ambele situaÈ›ii, terapia cognitiv-comportamentală este cel mai recomandat tratament. Prin tehnici de relaxare, expunere È™i restructurare a credinÈ›elor, pacientul îÈ™i poate atenua anxietatea, îÈ™i poate ajusta percepÈ›iile È™i poate reduce impactul fricii de boală, potrivit exploringyourmind.com, citat de doctorulzilei.ro.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA



LOTO

6/49
17646484143
5/49
20164023815
joker
172536133513