Licitație cu cântec în Portul Constanța. Contractul de salubrizare a ajuns la un client DNA
Licitație cu cântec în Portul Constanța. Contractul de salubrizare a ajuns la un client DNA
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestSalubrizarea căilor rutiere și pietonale, a spațiilor verzi, precum și a terenurilor din Porturile Constanța și Mangalia reprezintă mărul discordiei dintre controversata Iridex Group, abonată la banii statului, și CNAPM. Contractul a fost atribuit, în urma unei licitații, unei asocieri de firme, respectiv Salport Midia SRL și Financiar Urban SRL, cea din urmă deținută de un afacerist din Pitești, trimis în judecată de DNA în dosarul fostului primar al Piteștiului. Cum miza este de aproape 6 milioane de lei, Iridex Group a pornit războiul, încercând să blocheze atribuirea contractului.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța are ca principale obiecte de activitate, printre altele, și asigurarea tuturor serviciilor publice portuare direct, prin concesionarea sau prin alte forme legale și care îi revin în calitate de administrație portuare. Un astfel de serviciu public este și serviciul de salubrizare a căilor rutiere și pietonale a platformelor de circulație, a spațiilor verzi amenajate și neamenajate, precum și a terenurilor pe care sunt amplasate liniile CF aparținând CN APM SA Constanța. Pentru acest serviciu, Portul Constanța a pus la bătaie suma de 5.665.020 lei, iar firmele abonate la contractul cu statul s-au îngrămădit să-și depună ofertele.
În final, contractul a fost atribuit unei asocieri de firme, respectiv Salport Midia SRL și Financiar Urban SRL. Motiv pentru care una dintre cele mai controversate companii de la malul mării, Iridex Group, să înceapă un război cu compania, asta după ce a pierdut contractul de aproape 6 milioane de lei.
Ce nereguli a semnalat!
Societatea a contestat licitația la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, solicitând anularea rezultatului procedurii și reluarea licitației. Ofertantul consideră că oferta câștigătorilor este neconformă pe motiv că este lipsită de relevanţă faţă de obiectul contractului, neputând în mod evident satisface, fără modificări substanţiale, necesităţile şi cerinţele entităţii contractante indicate în documentele achiziţiei, inclusiv în situaţia în care oferta nu respectă specificaţiile tehnice şi/sau condiţiile financiare.
Contestația a fost respinsă însă, așa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, Iridex va merge în instanță.
Salport Midia SRL este deținută, în acte, de Comagra SRL, aceasta din urmă având unic asociat pe Elena Mușat. Însă, până anul trecut, Salport Midia era deținută de Cătălin Turcu, care și-a cesionat părțile societății Comagra SRL. În 2020, societatea a avut cifra de afaceri de 324 280 lei, profit de 15 399 lei și datorii de 96 309 lei, cu patru angajați. La rândul ei, Comagra a avut, anul trecut, cifra de afaceri de 4 522 239 lei, profit de 1 611 612 lei și datorii de 1 237 249 și 0 angajați
Financiar Urban, deținută de un client DNA, trimis în judecată în dosarul fostului primar al Piteștiului
Cea de-a doua firmă care se va ocupa de salubrizarea Portului Constanța este Financiar Urban, care are unic acționar pe Gheorghe Văsîi. În 2020, cifra de afaceri a fost de 64 439 937 lei, profit de 9 542 054 lei și datorii de 26 894 274 lei.
Afaceristul piteștean Gheorghe Văsîi, este un client al DNA. Acesta a fost trimis în judecată, în 2015, în dosarul privind cele 80 de autobuze din Pitești, în care este acuzat și fostul edil al municipiului, Tudor Pendiuc. În 2020, magistraţii Tribunalului Bucureşti l-au condamnat la opt ani de închisoare cu executare pe Pendiuc. Fiica sa, Ema Pendiuc a fost condamnată la 5 ani de închisoare, în timp ce afaceristul Valentin Vişoiu a fost condamnat la 7 ani şi 8 luni de închisoare. Gheorghe Văsîi a primit şi el o pedeapsă de 6 ani de închisoare cu executare. În acest moment, se judecă apelul, la Curtea de Apel București.
Mirela PASCAL
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.