Lucrările lui Yoko Ono, ''artista necunoscută'', expuse într-o amplă retrospectivă la Londra
Lucrările lui Yoko Ono, ''artista necunoscută'', expuse într-o amplă retrospectivă la Londra
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestJohn Lennon a descris-o drept "cea mai faimoasă artistă necunoscută din lume: toată lumea îi ştie numele, dar nimeni nu ştie ce face". Pentru a fi scoase din anonimat, creaţiile artistice realizate de Yoko Ono fac în prezent obiectul unei retrospective organizate la muzeul Tate Modern din Londra, informează AFP.
Intitulată "Music of the Mind" ("Muzica minţii"), expoziţia, care se deschide joi şi va dura până pe 1 septembrie, explorează creaţiile lui Yoko Ono, care va împlini vârsta de 91 de ani duminică şi care este cunoscută mai degrabă ca văduva fostului solist al trupei The Beatles decât ca o legendă a artei conceptuale.
"Această expoziţie celebrează cu adevărat artista care a fost Yoko", a declarat Andrew de Brun, unul dintre curatori. "John Lennon a fost un contributor important pentru ea, iar noi suntem foarte bucuroşi să expunem arta ei".
200 de opere de artă
Recapitulând cariera ei de şapte decenii, muzeul Tate Modern prezintă 200 de lucrări, instalaţii, obiecte, videoclipuri, fotografii, sculpturi şi documente referitoare la spectacolele şi compoziţiile sale muzicale.
Retrospectiva, prezentată ca fiind cea mai vastă de până acum, "recunoaşte importanţa lui Yoko Ono în arta şi cultura contemporană", a subliniat acelaşi curator al expoziţiei.
"Suntem încântaţi să putem prezenta munca ei în faţa noilor generaţii de vizitatori, precum şi activismul şi campaniile sale pentru pace", a adăugat el.
De la prima ei expoziţie la New York în anii 1950, Yoko Ono, născută la Tokyo, s-a ilustrat în conceptualism, o mişcare artistică potrivit căreia ideea este mai importantă decât lucrarea în sine.
Expoziţia londoneză evidenţiază unele dintre operele sale cele mai controversate, cum ar fi videoclipul "Cut Piece", pe care l-a prezentat în Japonia şi, apoi, la Carnegie Recital Hall din New York.
Pe scenă, artista a apărut într-o rochie neagră, lăsând în urma ei o foarfecă şi permiţând publicului să îi taie hainele, pentru a atrage astfel atenţia asupra violenţei pe care societatea o exercită asupra femeilor.
Expoziţia celebrează cariera acestei artiste, care timp de decenii a fost acuzată de unii că ar fi fost responsabilă pentru destrămarea trupei The Beatles în 1970.
Întâlnirea cu John Lennon
Instalaţiile sale de la Galeria Indica din Londra, în 1967, l-au captivat pe John Lennon. Cu acea ocazie, o lucrare numită "Ceiling Painting" ("Pictură pe tavan") îi invita pe vizitatori să urce pe o scară pentru a vedea cuvântul "yes" ("da") de pe tavan printr-o lupă.
John Lennon a urcat pe scară şi a fost uimit de lucrare, care acum este expusă la Londra.
"Când 'Painting to Hammer A Nail' a fost expusă la Galeria Indica, cineva a venit la mine şi m-a întrebat dacă poate să bată un cui. I-am spus că ar fi în regulă dacă mi-ar da cinci şilingi", şi-a amintit Yoko Ono în textul său "Some Notes on the Lisson Gallery Show".
"În loc să plătească cinci şilingi, m-a întrebat dacă putea să bată un cui imaginar. Era John Lennon", a adăugat ea.
Cei doi artişti s-au căsătorit în 1969 şi au rămas împreună până la asasinarea lui John Lennon la New York, în 1980, la vârsta de 40 de ani.
În timpul celor 13 ani de viaţă comună, cuplul a lansat şase albume şi a creat înregistrări cu muzică experimentală, scurtmetraje, spectacole şi instalaţii.
Alături de John Lennon, Yoko Ono a cunoscut succesul şi în muzică, un aspect abordat, de asemenea, în expoziţia de la Londra.
În 1980, prin intermediul albumului "Double Fantasy", înregistrat înaintea asasinării lui John Lennon, cuplul a câştigat premiul Grammy la categoria "albumul anului".
"Când ascult muzică, corpul meu începe să se mişte. Aşa sunt eu. Este corpul meu. Aşa eram încă din copilărie", a declarat Yoko Ono într-un interviu din 2013, citează Agerpres.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News