Manifestaţii pentru a spune ''Niciodată din nou'' dictaturii, în Argentina

Zeci de mii de persoane s-au mobilizat vineri în emblematica Plaza de Mayo din Buenos Aires şi în alte locuri din Argentina pentru cea de-a 47-a aniversare a loviturii de stat din 1976, notează AFP.

Numeroşi argentinieni scandând "Niciodată din nou" s-au adunat cu ocazia Zilei memoriale pentru adevăr şi justiţie, în amintirea miilor de victime şi dispăruţi sub dictatura militară.

Această pagină a istoriei a revenit în actualitate odată cu nominalizarea la ultimele premii Oscar a lungmetrajului "Argentina, 1985" de Santiago Mitre, povestind primul proces al comandanţilor juntei la putere până în 1983.

Într-o declaraţie din Plaza de Mayo, arhiplină, au fost reamintite ameninţările la adresa democraţiei argentiniene, după tentativa de asasinare a vicepreşedintei Cristina Kirchner la 1 septembrie 2022.

"Este imposibil să minimizezi o tentativă de magnicid (uciderea unei persoane importante din stat). Solidaritatea şi dezgustul liderilor din întreaga Americă Latină, din Statele Unite, Europa şi al papei Francisc au arătat că lumea a înţeles exact gravitatea celor întâmplate", a subliniat acest text.

De la abrogarea în 2003 a legilor de amnistie din 1987, au fost condamnaţi 1.115 foşti militari şi foşti poliţişti ai dictaturii, potrivit parchetului argentinian însărcinat cu crimele împotriva umanităţii.

"Argentina a fost capabilă să gestioneze un proces atât de dureros precum cel al loviturii de stat, al genocidului şi al torturii şi acesta este un exemplu recunoscut în întreaga lume", a declarat la postul de radio Destape ministrul de interne, Eduardo de Pedro, fiul unor activişti politici asasinaţi în timpul dictaturii.

"Trebuie să păstrăm vie memoria, altfel istoria se va repeta", a pledat la postul de radio 750 preşedinta bunicilor din Plaza de Mayo, Estela de Carlotto. Organizaţia sa a reuşit până în prezent să restabilească identitatea a 132 de persoane răpite fiind bebeluşi de către dictatură de la părinţii lor deţinuţi sau dispăruţi.

Dictatorul Jorge Videla, graţiat iniţial de fostul preşedinte de dreapta Carlos Menem, a fost condamnat la închisoare pe viaţă după ce acest plan sistematic de furt de copii a ieşit la iveală. El a murit în arest în 2013.

Potrivit organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului, aproximativ 30.000 de persoane au murit ori au dispărut în timpul dictaturii argentiniene, din 1976 până în 1983, potrivit agerprres.ro .