Marinarii ucraineni cer sprijinul Sindicatului Navigatorilor. Mihălcioiu: Nu vor să se întoarcă în Ucraina
Marinarii ucraineni cer sprijinul Sindicatului Navigatorilor. Mihălcioiu: Nu vor să se întoarcă în Ucraina
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestDin ce în ce mai multe nave care au la bord marinari ucraineni se află în Portul Constanța. Navele sunt inspectate și sunt găsite nereguli de ordin tehnic iar marinarilor ucraineni nu prea li se respectă drepturile reglementate prin convenții internaționale. Sediul Sindicatului Navigatorilor Constanța este asediat de plângeri din partea acestora, care în majoritate cer debarcarea pe teritoriul țării noastre, pentru a se putea reîntoarce la familiile lor aflate în România, Bulgaria și Polonia.
Navele trebuie să respecte anumite standarde care sunt reglementate prin convenții internaționale la care România a aderat. Aceste standarde sunt respectate la noi în țară, iar navele care ajung în Portul Constanța sunt inspectate. Standardele se referă la condițiile de cazare, dar și condițiile de lucru la bord cu materiale de protecție a muncii adecvate. De asemenea, marinarii trebuie să aibă un spațiu adecvat de odihnă, cabine individuale cu grup sanitar. Programul de lucru trebuie să fie bine stabilit, cu ture exacte și program de odihnă. Totodată trebuie să existe la bord un loc special pentru medicamente valabile și personal instruit să intervină în cazuri medicale. Mai există clauze referitoare la terminarea contractului, salarii, compensații, concediu medical. Navigatorii trebuie să cunoască limba engleză, acest lucru devenind obligatoriu.
Marinarii ucraineni nu cunosc limba engleză
În ultima perioadă sunt mai multe nave în Portul Constanța, cu marinari ucraineni, deoarece nu se mai poate pleca de la ei din țară. Acestea sunt inspectate și sunt găsite mereu nereguli, deoarece în Ucraina nu prea erau inspectate sau se treceau cu vederea problemele. În plus, majoritatea marinarilor ucraineni nu cunosc limba engleză.
„Sunt din ce în ce mai multe nave în Portul Constanța pentru că nu se mai poate pleca de la ei din porturi. S-au mutat pe partea noastră și s-au mutat și problemele lor. Sunt probleme tehnice la nave, care nu erau inspectate la ei în țară, sau care treceau de inspecție chiar dacă existau nereguli, dar care aici nu scapă de inspecție. Inspecțiile sunt făcute de ofițerii PSC, ofițerii de la Căpitănie și inspectorii ITF. Sunt reținute nave care nu satisfac standardele impuse de convențiile internaționale. În plus, marinarii ucraineni au și alte probleme. Unii dintre ei sunt neplătiți, alții au terminat contractul și nu sunt lăsați să părăsească nava și ceea ce este foarte important, majoritatea nu știu să vorbească limba engleză”, ne-a declarat Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Navigatorilor Constanța.
Problemele ies la suprafață nu numai datorită inspecțiilor. Marinarii ucraineni se adresează autorităților și Sindicatului Navigatorilor Constanța, pentru a fi ajutați când au probleme și doresc debarcarea în România pentru a nu se întoarce în țara lor, aflată încă în plin război.
„Marinarii au diverse probleme. Unii dintre ei sunt neplătiți, alții au terminat contractul și nu sunt lăsați să părăsească nava, armatori care nu le respectă drepturile de odihnă, de muncă, etc. Problemele sunt în cascadă, nenumărate. Au auzit că aici e raiul pe pământ pentru ei și continuă să vină. Ei fac cereri de debarcare în România. Debarcarea în România înseamnă posibilitatea de a pleca de la navă. Câteodată avem trei, patru cereri pe zi, altădată avem cereri de la un echipaj întreg. Săptămâna trecută am avut nouă cereri. 99% dintre plângeri găsesc o finalitate. Ei nu vor să se întoarcă în țară și vor să se ducă la familiile lor aflate în România, Bulgaria și Polonia. Ei apelează la noi sau direct la autoritățile abilitate, cum ar fi Port State Control, Inspectoratul ITF, Poliția de Frontieră”, a concluzionat Adrian Mihălcioiu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.