Marius Coțofan, șeful Centrului Meteorologic Dobrogea: Ciclonul Ashley nu a existat!

Schimbările bruște de vreme din Constanța devin tot mai frecvente și influențează sănătatea locuitorilor. În contextul diferențelor climatice, meteorologii avertizează asupra intensificării fenomenelor extreme din județ. Marius Coțofan, șeful Centrului Meteorologic „Dobrogea”, a declarat că România a înregistrat 12 ani consecutivi cu temperaturi anormale, 2023 fiind cel mai cald an înregistrat, locuitorii fiind nevoiți să se adapteze constant la o vreme tot mai instabilă.

Marius Coțofan

În ultimele zile, vremea în România și, în special, în Constanța, a devenit din ce în ce mai surprinzătoare, cu schimbări bruște și extreme. Aceste variații de temperatură, umiditate și precipitații au început să afecteze tot mai meteorologică. Lipsa unei stabilități în condițiile meteo poate duce la probleme de sănătate. De asemenea, variațiile de presiune atmosferică pot slăbi sistemul imunitar, iar în astfel de condiții, locuitorii trebuie să fie mereu pregătiți pentru orice tip de vreme, de la călduri neprevăzute, până la frig pătrunzător.

2023, cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice

Marius Coțofan, șeful centrului meteorologic „Dobrogea”, a explicat că aceste fenomene nu sunt întâmplătoare: „Schimbări climatice există în România și avem un șir consecutiv de 12 ani în care avem abatere pozitivă. Dacă acum doi ani vorbeam de 11 ani spre 12, probabil că anul acesta vorbim despre 13 ani consecutivi cu abatere pozitivă la media temperaturilor.  Anul trecut, 2023, a fost declarat cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice și la nivel mondial și la nivel de România”, a declarat Marius Coțofan. El a adăugat că aceste diferențe vin cu un aport suplimentar de umiditate și manifestări meteorologice extreme, cum ar fi furtuni și ploi torențiale. „Dacă vorbim de anul trecut, 25 noiembrie, de furtuna de 130-133 de kilometri/oră în Constanța... sunt lucruri pe care cu siguranță o să le mai vedem. De asemenea, și aceste avertizări de cod roșu, cum am avut la Mangalia acum o lună de zile, cu siguranță se vor repeta. Dacă acum 20 de ani am avut un episod asemănător în Mamaia, cu 200 și ceva de litri în 24 de ore, după 20 de ani s-a repetat tot la Mamaia. În 2015, 13 octombrie, la Corbu, am avut 175 de litri în 24 de ore. Dacă vorbim de zona Galați, ați văzut, 200 de litri, din date radar au fost chiar mai multe pe metru pătrat, iar în 2013 am avut aceeași situație. Sunt acele situații, cum am avut și la Mangalia, de tren convectiv în care o celulă, una după cealaltă, se descarcă în același loc și de acolo vin aceste cantități foarte mari de precipitații”.

ciclon Ashley

Și, pentru că tot s-a vorbit în ultima perioadă de ciclonul Ashley, Marius Coțofan, a făcut câteva precizări: „Este o situație foarte diferită față de ce am avut acum două zile, 29 septembrie, în care s-a discutat foarte mult în presă despre așa-zisul ciclon Ashley, care nu a existat. Am avut un front rece, care a traversat toată țara și, într-adevăr, cu un minim de presiune pe care îl aveam în nordul continentului, s-a activat.” Coțofan a explicat că fenomenele meteorologice care au avut loc au fost rezultatul acestor condiții naturale obișnuite pentru sezon, nu al unui ciclon distinct: „Am avut aceste precipitații concretizate în codul portocaliu la nivel de Dobrogea cu 55 de litri în sudul județului. Astă noapte am avut precipitații cu aproape 70 de litri la Constanța, și în arii extinse din județ, au fost de 50-30 de litri pe metrul pătrat. Cel mai important este ca lumea să știe că umezeala, în general, în zona Dobrogei este adusă de ciclonul mediteraneean, în special iarna, când vedem aportul de umiditate pe care ciclonul mediteraneean îl ia. Acesta ajunge în Marea Neagră unde își ia aportul suplimentar de umezeală și la contactul cu frontul rece, o masă de aer rece, care vine din zona Rusiei, avem acele manifestări severe de vânt puternic și de viscol. Precipitațiile sunt aduse, în general, de cicloane în zona Dobrogei. Deci, ciclonul este o formațiune, o mică depresiune. Dacă anticiclonul este o formațiune cu presiune ridicată, atunci anticiclonii sunt formațiuni cu presiune foarte scăzută și care se asociază cu un aport de umezeală”, a conchis șeful Centrului Meteorologic Dobrogea.