Medic: Folosite corect, pastilele susţin sănătatea; utilizate incorect, sunt nocive ca drogurile

Când vorbim despre dependenÅ£a de substanÅ£e există o tendinţă generalizată de a ne focaliza pe droguri ca heroină, cocaină, alcool sau tutun, însă omitem preparatele farmaceutice uzuale sau cele care se eliberează doar pe bază de reÅ£etă medicală, a declarat dr. Codrina Moraru, medic psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie "Socola" IaÅŸi.

Potrivit medicului, aceste preparate farmaceutice în sine au, la rândul lor, un potenÅ£ial adictiv crescut.

"Să nu uităm, de asemenea, că în cadrul populaÅ£iei din România automedicaÅ£ia este la 'rang de cinste', cu efecte indezirabile asupra psihicului ÅŸi bunăstării individului. Medicamentele eliberate pe baza prescripÅ£iei medicale reprezintă de fapt principala sursă de dependenţă din lume", a afirmat dr. Codrina Moraru, scrie Agerpres.

Medicul ieÅŸean a explicat că oamenii fac abuz de medicamente în primul rând din cauza uÅŸurinÅ£ei cu care se pot obÅ£ine.

"Pastilele se pot procura foarte uÅŸor atât de la farmacii, cât ÅŸi din mediul online, odată cu creÅŸterea digitalizării, astfel că nu mai este nevoie ca pacientul să mai treacă pe la medic. În al doilea rând, există o credinţă generală că medicamentele par mai puÅ£in toxice decât drogurile. Când sunt folosite corect, pastilele pe bază de reÅ£etă susÅ£in sănătatea ÅŸi îmbunătăţesc calitatea vieÅ£ii. Utilizate incorect, unele substanÅ£e au aceleaÅŸi efecte nocive ca drogurile de mare risc. Un medicament poate avea efecte neplăcute dacă este luat concomitent cu alte tratamente sau cu alcool. Din dorinÅ£a de a ne trata singuri ajungem să intrăm, aÅŸadar, într-un cerc vicios, cu potenÅ£ial letal, care va necesita tratament extensiv pe viitor. Este necesară o educaÅ£ie sanitară permanentă a populaÅ£iei, a personalului medical, farmaciÅŸtilor, pentru a nu se ajunge la situaÅ£ii dramatice care să pună în pericol viaÅ£a pacientului. Pledez pentru vizita la medic atunci când ne confruntăm cu situaÅ£ii medicale care ne depăşesc competenÅ£ele tocmai din dorinÅ£a de a nu ne face mai mult rău", a precizat dr. Codrina Moraru.

Aceasta a menÅ£ionat, totodată, că e bine ÅŸtiut faptul că în România populaÅ£ia preferă să recurgă la automedicaÅ£ie în loc să consulte un specialist.

"Doi factori majori apar în plin plan, ÅŸi anume: existenÅ£a unei patologii de tip psihiatric ÅŸi stilul de viaţă stresant. Odată cu pandemia de SARS-CoV-2 ÅŸi declanÅŸarea războiului ruso-ucrainean, nivelul de anxietate a crescut vertiginos, cu urmări asupra sănătăţii individului. Consumul îndelungat de medicamente determină în timp toleranţă la produsul farmaceutic, astfel încât, pentru a obÅ£ine acelaÅŸi efect, persoanele încep să ia doze tot mai mari fără recomandare din partea unui medic", atrage atenÅ£ia dr. Moraru.

Surprinzător sau nu, susÅ£ine aceasta, adicÅ£ia la medicamente poate apărea în mod accidental.

"Acest lucru se întâmplă atunci când medicul prescrie un medicament cu potenÅ£ial adictiv ÅŸi pacientul devine dependent de acesta. În unele cazuri, pacienÅ£ii consideră că doza iniÅ£ială nu mai are acelaÅŸi efect ÅŸi îÅŸi cresc singuri ÅŸi în mod constant doza, lucru care duce în cele din urmă la dependenţă. Când se doreÅŸte întreruperea medicamentului, pacientul realizează că nu se simte bine, apar simptomele de sevraj, motiv pentru care continuă să îl ia", a precizat medicul psihiatru.

În opinia medicului, cel mai des se face abuz la medicamentele sedative ÅŸi cele împotriva anxietăţii - în doză crescută determină scăderea tensiunii arteriale, probleme de memorie ÅŸi tulburări respiratorii. Supradozajul poate cauza comă sau moarte. O întrerupere bruscă a tratamentului determină apariÅ£ia simptomelor de sevraj, cu risc de convulsii ÅŸi chiar deces. La opioide - care de obicei sunt prescrise pentru calmarea durerilor - pot determina scăderea tensiunii arteriale, cu un potenÅ£ial crescut pentru comă; la hipnoticele nonbenzodiazepine - sau "pastilele de dormit", cum le recunosc de cele mai multe ori pacienÅ£ii, exemplifică dr. Moraru.

Excese se fac ÅŸi în ceea ce priveÅŸte stimulentele sistemului nervos central - medicaÅ£ie care este prescrisă pentru tulburarea de deficit de atenÅ£ie ÅŸi hiperactivitate (ADHD). Luată în exces, această medicaÅ£ie provoacă probleme cardiace cu tensiune arterială crescută, halucinaÅ£ii, paranoia, agresivitate.

"O altă consecinţă a abuzului de medicamente o reprezintă dependenÅ£a, un fenomen care ia amploare ÅŸi din cauza vremurilor pe care le trăim. Ca orice boală cronică, dependenÅ£a trebuie ÅŸi poate fi tratată cu succes în beneficiul pacientului. Luate în exces sau din alte motive decât cele menÅ£ionate de producător, unele substanÅ£e prezintă acelaÅŸi efect ca ÅŸi drogurile de mare risc: stimulează centrii plăcerii de la nivelul creierului, dând naÅŸtere la o dorinţă irezistibilă de a utiliza în permanenţă acea substanţă. AÅŸadar, în loc să aibă un efect terapeutic ÅŸi să aline suferinÅ£a bolnavului, abuzul de medicamente ajunge să perturbe ÅŸi mai mult sănătatea individului. Un risc major îl au vârstnicii atunci când utilizează medicamente cu potenÅ£ial adictiv, o reală problemă ÅŸi în creÅŸtere în secolul nostru", a avertizat dr. Codrina Moraru.

Ea a precizat că tratamentul dependenÅ£ei la medicamente trebuie efectuat de către medicul psihiatru în colaborare cu un psiholog ÅŸi reprezintă un proces terapeutic de lungă durată.

"Cum ne dăm seama dacă o persoană a devenit dependentă de o anumită substanţă? Atunci când pacientul nu ÅŸi-a mai luat doza zilnică apar simptome care îi perturbă starea de normalitate. Simptomele pot fi: o senzaÅ£ie de nervozitate, anxietate, furie, tulburări digestive cu greaţă, vărsături, cefalee, dureri musculare, transpiraÅ£ie, tremor, insomnii", a explicat dr. Moraru.

Conform acesteia, persoanele dependente de medicaţie dezvoltă numeroase şi ingenioase tactici pentru a face rost de mai multe pastile.

"Refuză cu vehemenţă examenele medicale propuse de specialist, pierd în mod regulat reÅ£etele prescrise ÅŸi chiar încearcă să le modifice, se prezintă la medic la finalul programului, merg la cât mai mulÅ£i profesioniÅŸti din sistemul medical. Ajungem astfel să ne punem întrebarea dacă medicamentele sunt cu adevărat bune sau nu pentru sănătate. Da, sunt bune, dar numai în cazul în care sunt administrate corect, la recomandarea unui medic, cu respectarea dozelor ÅŸi a intervalelor orare. PacienÅ£ii în vârstă, cu patologie psihiatrică preexistentă, ÅŸi nu numai, ignoră dozajul prescris de medic, nu respectă modul de administrare ÅŸi de cele mai multe ori folosesc tratamente prescrise altui pacient, care de obicei este un membru al familiei sau apropiat. Medicul prescriptor este cel care trebuie informat dacă apar efecte adverse care sunt deranjante pentru pacient, tocmai pentru a putea face modificările necesare la tratament. Subliniez aici importanÅ£a controlului la o lună în cazul bolnavilor cu tulburări din sfera psihiatrică, control care ghidează abordarea pe viitor a cazului", a mai afirmat dr. Codrina Moraru, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie "Socola" din IaÅŸi.