Ministerul Sănătății ascunde sub preș ilegalitățile familiei Bădescu, de la Ambulanța Constanța?!

Laurențiu Bădescu, fostul manager al Serviciului de Ambulanță Județean Constanța, și soția sa, Mirela Bădescu, se află, în continuare, în centrul unui scandal de proporții care implică acuzații de conflict de interese, delapidare și nereguli administrative. În urma unui raport întocmit de Agenția Națională de Integritate (ANI), care a semnalat grave conflicte de interese, cazul a ajuns pe masa instanței. În prima fază, Curtea de Apel Constanța a anulat raportul ANI, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, la 30 ianuarie 2024, că Laurențiu Bădescu a acționat ilegal, semnând acte prin care soția sa a beneficiat de venituri salariale de aproape 800.000 de lei între 2019 și 2021. Surprinzător este faptul că, la câteva luni după această decizie definitivă, Ministerul Sănătății neagă existența unor dovezi care să susțină conflictul de interese stabilit deja de instanță. Pe lângă conflictul de interese, la Serviciul de Ambulanță Județean Constanța s-au semnalat numeroase alte nereguli, inclusiv delapidare, abuz în serviciu și hărțuirea angajaților, acuzații care, în unele cazuri, au fost clasate fără rezultate concludente. În pofida acestor clasări, cazul Bădescu rămâne un simbol al provocărilor majore cu care se confruntă instituțiile publice în combaterea corupției și asigurarea unui management corect al fondurilor publice.

Laurențiu Bădescu

Confuzie instituțională: Înalta Curte confirmă conflictul de interese, dar Ministerul Sănătății neagă existența probelor

Laurențiu Bădescu, fostul manager al Serviciului de Ambulanță Județean Constanța, a pierdut definitiv procesul împotriva Agenției Naționale de Integritate (ANI), după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat pe 30 ianuarie 2024 existența unui conflict de interese. Înalta Curte a hotărât că Bădescu a semnat acte administrative care au generat beneficii patrimoniale pentru soția sa, Mirela Bădescu, încălcând astfel prevederile legale.

Mirela Bădescu (în partea dreaptă)

În mod surprinzător, la câteva luni după această decizie definitivă, deși i s-au adus la cunoștință neregulile de la SAJ, cât și situația de incompatibilitate din trecut, Ministerul Sănătății închide ochii și girează ilegalitățile. Mai marii ministerului susțin că nu au fost identificate dovezi care să susțină existența acestui conflict de interese.

Decizia contradictorie ridică semne de întrebare

Această situație generează o confuzie majoră, mai ales având în vedere că Înalta Curte a hotărât definitiv că Dr. Bădescu a participat la proceduri administrative prin care soția sa a obținut beneficii salariale de aproape 800.000 de lei. Decizia instanței supreme subliniază clar faptul că implicarea lui Bădescu în semnarea contractelor de muncă și a altor acte pentru soția sa reprezintă un conflict de interese flagrant.

adresă - Ministerul Sănătății

Înalta Curte vs. Ministerul Sănătății: O lipsă de comunicare sau neglijență?

În timp ce instanțele de judecată și inspectorii ANI au confirmat că Bădescu a acționat ilegal, Ministerul Sănătății pare să ignore sau să minimalizeze gravitatea acestor fapte. Mai mult decât atât, Ministerul solicită noi dovezi și explicații, în ciuda faptului că toate aceste aspecte au fost deja soluționate de Curtea Supremă, care a stabilit clar vinovăția lui Laurențiu Bădescu.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel Constanţa, la data de 15.06.2022, sub nr. x/36/2022, reclamantul Laurențiu Bădescu a formulat contestaţie împotriva raportului de evaluare nr. 24630/G/II/26.05.2022, emis de Agenţia Naţională de Integritate, solicitând anularea acestui raport.

Prin sentința nr. 215 din 10 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/36/2022, Curtea de Apel Constanţa, Secția contencios administrativ și fiscal a admis acţiunea promovată de reclamantul ., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, şi a dispus anularea raportului de evaluare nr. 24630/G/II/26.05.2022, emis de Agenţia Naţională de Integritate. Împotriva sentinței nr. 215 din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Constanţa, Secția contencios administrativ și fiscal, pronunțate în dosarul nr. x/36/2022, a exercitat recurs Agenţia Naţională de Integritate, criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva unor critici de nelegalitate circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La recurs, ANI a susținut că soluţia instanţei de fond, de anulare a raportului de evaluare nr. 24630/G/II/26.05.2022, este nelegală, întrucât instanţa de fond a pronunţat această soluţie cu interpretarea şi aplicarea greşită a legii.

În analiza sa, instanța de fond a pornit de la o premisă greșită, și anume că Bădescu nu se află în situația de conflict de interese prevăzută de dispozițiile art. 118 alin. (16) lit. c) din Legea nr. 95/2006, în exercitarea funcției de manager general al Serviciului de Ambulanță Județean Constanța., prin luarea deciziilor privind semnarea şi aprobarea propunerii de organizare a concursului, precum şi aprobarea tematicii, respectiv semnarea contractului individual de muncă privind încadrarea soției, pentru că nu ar fi urmărit un interes de natură patrimonială, care să influențeze îndeplinirea cu obiectivitate a funcției de manager. Sentința nr. 215/10.11.2022 este, astfel, rezultatul unei greșite interpretări de către instanța de fond, atât a elementelor factuale ale cauzei, cât și a dispozițiilor acestui articol de leg, mai spune ANI.

În verificarea legalității și temeiniciei raportului de evaluare nr. 24630/G/II/26.05.2022, instanța de fond s-a limitat la a analiza situația de conflict de interese, prevăzută de art. 118 alin. (16) lit. c) din Legea nr. 95/2006, doar sub aspectul urmăririi de către reclamant a unui interes patrimonial ori teza acestei norme legale, care reglementează situația de conflict de interese, prevede existența acesteia și în situația existenței interesul patrimonial al soțului/soției, care poate influența îndeplinirea cu obiectivitate a funcției de manager, ignorând astfel toate celelalte elemente care au generat apariția conflictului de interese.

ANI a învederat Curții Supreme faptul că, în speță, conflictul de interese a fost generat de faptul că intimatul-reclamant, în exercitarea funcției de manager, a întocmit și semnat mai multe acte administrative de care a beneficiat Mirela Bădescu, (soția sa), respectiv: propunerea privind organizarea și desfășurarea concursului de ocupare a posturilor vacante nr. 15678/11.12.2018, tematica concurs medic – Departamentul de formare profesională; contractul individual de muncă nr. 1.152/29.05.2019, încheiat între Serviciul de Ambulanță Județean X., reprezentată legal prin Dr. A., în calitate de manager general, și B., în calitate de salariată [contract semnat la angajator – Dr. A. (persoana evaluată), manager general și la angajată – B. – soția persoanei evaluate]; Dispoziția nr. 181/30.05.2015*(2019) de suspendare a contractului individual de muncă pentru concediu fără plată prin care s-a dispus, pentru o perioadă de 30 de zile (dispoziție semnată de Dr. A., manager general);  Dispoziția nr. 239/01.07.2015*(2019) de suspendare a contractului individual de muncă pentru concediu fără plată al d-nei B. (dispoziție semnată de Dr. A., manager general);  Dispoziția nr. 291/30.07.2019 de încetarea suspendării a contractului individual de muncă pentru concediu fără plată.
 

În pofida celor reținute de instanța de fond, deciziile luate de managerul A. cu privire la soția sa, pe durata exercitării funcției, ce s-au concretizat prin semnarea şi aprobarea propunerii de organizare a concursului, aprobarea tematicii, precum și a contractului individual de muncă nr. 1152/29.05.2019, încheiat între Serviciul de Ambulanță Județean X., reprezentată legal prin Laurențiu Bădescu., în calitate de manager general, și soția sa, în calitate de salariată, reprezintă, fără echivoc, manifestări de voință ale acestuia, săvârșite cu intenția de a produce efecte juridice, aceasta aflându-se în situația în care, interesul patrimonial al soției, dar și interesul personal, au influenţat deciziile pe care le-a luat în exercitarea funcţiei de manager.

Este evident, așadar, că intimatul-reclamant, cât și soția acestuia au avut un interes personal de natură patrimonială, mai spune ANI, în speță împlinindu-se cumulativ condiția legală prevăzută de legiuitor alternativ. Interesul personal patrimonial există atât din perspectiva intimatului-reclamant, cât și din perspectiva soției acestuia.

Laurențiu Bădescu zice că-i nevinovat

Laurențiu Bădescu a spus în fața magistraților că nu a încălcat niciun text legal şi nu a avut un interes personal de natură patrimonială sau un beneficiu de orice natură, şi nici nu a anticipat un interes sau un beneficiu de natură patrimonială sau de orice natură în adoptarea hotărârii de consiliu local aflată în discuţie. Ca urmare, a apreciat că, în mod judicios, a reţinut prima instanţă că nu s-a aflat în situaţia indicată de către recurenta-pârâtă şi nu a obţinut un folos material, motiv pentru care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate.

Curtea Supremă confirmă conflictul de interese

Așadar, Curtea Supremă a constatat că participarea la procedurile de concurs și semnarea contractului de muncă pe postul obţinut în urma concursuilui şi diferitelor dispoziţii de suspendare contract de muncă care au fost făcute în favoarea soţiei sale corespund noţiunii de conflict de interese în ceea ce îl priveşte pe Laurențiu Bădescu. Contrar apărărilor iacestuia, Înalta Curte a reţinut că interesul personal nu trebuie să aibă un caracter ilicit, astfel că distincțiile operate de instanța fondului sub acest aspect nu au suport legal. Faptul că veniturile obţinute de soţia intimatului reclamant au fost generate de activitatea propriu-zisă, reală și efectivă, nu înlătură starea de conflict de interese reținută în cauză, ci o confirmă, spune Curtea Supremă.

Acestea fiind spuse, rămâne de văzut dacă Ministerul Sănătății va rectifica această abordare sau dacă vor fi demarate investigații suplimentare pentru clarificarea acestei situații. Între timp, cazul Bădescu rămâne un exemplu grăitor despre cum sistemul poate ajunge să funcționeze în mod contradictoriu, oferind oportunități de scăpare chiar și în fața unor dovezi clare de ilegalitate.