Noile măsuri fiscale: începutul sfârșitului micilor întreprinzători

Subiectul măsurilor fiscale este principalul subiect de discuție a ultimei perioade, dar și principalul motiv de îngrijorare și nemulțumire în rândul întreprinderilor autohtone, cât și ale cetățeanului de rând. Dacă ele vor afecta în special mediul privat, consumatorul nu va scăpa „netaxat” de aceste noi prevederi, urmând fără îndoială, într-un timp scurt, să resimtă aceste modificări în propriul buzunar. În timp ce Guvernul Ciolacu speră să „cârpească” găurile din buget prin implementarea noilor dispoziții, afaceriștii consideră că ele doar vor „împovăra” economia. Reporterii Replica au discutat cu mai mulți specialiști, care și-au arătat dezaprobarea față de acestea, dar și cu mici întreprinzători, una dintre categoriile lovite în plin de ele. 

începutul sfârșitului micilor întreprinzători

Măsurile fiscale au reprezentat principalul subiect al discuțiilor din ultimele zile, stârnind nemulțumire, în special în mediul privat, care le consideră un adevărat mecanism de împovărare a întreprinderilor. Ele au constituit motivul unui conflict în Parlament, iscat după ce Guvernul Ciolacu a decis să își asume răspunderea pe măsurile fiscale care au fost publicate în luna septembrie, la o lună distanță după ce actuala putere a „amenințat” cu implementarea lor. 

Iată principalele măsuri fiscale asumate de Guvern

Printre măsurile dispuse se numără: taxarea veniturilor la microîntreprinderi: cu 3% pentru IMM-urile care au cifra de afaceri peste 60.000 de euro sau care au anumite CAEN-uri specifice, restul plătind un impozit de 1% și introducerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri pentru companiile care au afaceri de peste 50 de milioane de euro, dacă impozitul pe profit de 16% e mai mic decât această cifră.

Marcel Ciolacu

Nici băncile și instituțiile de credit nu vor scăpa, urmând să fie obligate la plata unui impozit suplimentar pe cifra de afaceri, pe lângă impozitul pe profit. Acesta va fi de 2% în 2024 și 2025, iar în 2026 va scădea la 1%.

O altă categorie grav afectată este reprezentată de ce a cetățenilor care lucrează în domeniul IT, ale căror facilității fiscale urmează să fie limitate, până la 31 decembrie 2028 (termen similar pentru construcții,  agricultură și industria alimentară). De asemenea, se va elimina scutirea de la plata impozitului pe venit pentru IT, dar doar la salariile care depășesc 10.000 de lei brut. Noua formă a impozitării intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

Creșteri ale TVA-ului: urmează scumpiri în lanț?

Vești rele sunt și pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară, care vor plăti CASS.

Una dintre cele mai contestate măsuri rămâne însă creștea TVA pentru: livrarea de locuințe sociale, alimente de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă (de la 5% la 9%), dar și pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice (de la 5% la 9%).

noile măsuri fiscale golesc buzunarele românilor... și coșul de cumpărături

Și zonele de agrement vor fi suprataxate, precum e cazul sălilor de fitness, care înregistrează o creștere a TVA-ului de la 5% la 19%), parcurile de distracții și activități recreative, de la 5% la 19%. Se va amplifica și TVA-ul  pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut e de minim 10g la suta de grame de produs, de la 5% la 19%.

Pentru bonurile de masă se va plăti CASS, iar accizele la tutun și alcool vor crește. Unele dintre măsurile cu care reprezentanții sociali democrați s-au lăudat totuși este impozitarea cu 70% a veniturilor a căror sursă nu poate fi dovedită și introducerea unui impozit special pentru case și mașini scumpe. Micii întreprinzători, persoanele fizice autorizate sau liber profesioniștii au fost cei mai loviți însă, aceștia urmând sa aibă un nou plafon pentru plata CASS , de 10%, dacă au venituri sub 60 de salarii minime.

Bugetarii rămân neatinși

Iată totuși că dacă în restul cazurilor s-a tăiat sau s-a cerut mai mult, există și o categorie privilegiată. Aceștia sunt nimeni alții decât angajații din sectorul bugetar, cărora li se vor acorda vouchere de vacanță. Actul normativ precizează că beneficiari sunt doar funcționarii care au venituri salariale mai mici de 14.000 lei brut, adică nu mai puțin de 8.190 de lei, o sumă la care majoritatea privaților nici nu îndrăznesc să viseze.

bugetarii nu-și pierd tichetele de vacanță

Ca să ducă treaba până la capăt, guvernanții au dispus și majorarea valorii acestor vouchere, de la 1.450 de lei la 1.600 de lei. 

Ce impact cred specialiștii că vor avea noile măsuri fiscale

Potrivit experților în economie, cel mai mare impact îl va avea impozitarea cifrei de afaceri, care este o practică inexistentă în țările din Occident. Acest lucru este determinat de faptul că un rulaj mare nu este egal cu profit, care de multe ori este mai mic. O altă critică adusă de aceștia este lipsa realizării unui studiu de impact care să fie luat în considerare de Guvern în momentul în care s-a luat această decizie. 

Cel mai afectat va fi bineînțeles mediul privat, împovărat de aceste noi taxe. Și consumatorii de rând vor suferi, resimțind în propriile buzunare impactul acestor noi măsuri. Un efect imediat va fi scumpirea produselor, prețul acestora urmând să fie influențat de creșterea TVA-ului. 

Măsuri făcute „pe genunchi“?

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, a discutat cu reporterii Replica, exprimându-și părerea față de acestei măsuri, pe are le vede ca simple „cârpeli”. Adevărata problemă, potrivit acestuia, nu este reprezentată de mediul de afaceri, care face față condițiilor vitrege și aduce contribuții importante bugetului, ci chiar de aparatul administrativ, stufos, încărcat cu funcții, care doar a produs scurgeri ale banilor statului, fără a aduce reale beneficii. 

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României

„Sunt măsuri pe termen scurt, măsuri fără impact, ca să nu le numesc cârpeli. Noi în continuare reiterăm din nou ideea, mai ales că e și Fondul Monetar în țară care a ajuns la concluzia că aceste măsuri nu sunt suficiente, că fără o reorganizare administrativă a statului, fără scăderea cheltuielilor statului, nu se rezolvă nimic. Și aici ne referim la reducerea numărului de județe la 15 de la 42, să nu mai fie orașe sub 10.000 de locuitori, comune sub 5.000 de locuitori, capitala să aibă o singură primărie. Dacă nu se rezolvă aceste lucruri, vom trăi o agonie permanentă, a deficitului bugetar”, a declarat acesta.

Micile întreprinderi, cele mai afectate

Începând din anul 2024, PFA-urile care anul acesta au depășit plafonul de 25.000 de euro vor trece în sistem real de calcul al contribuțiilor sociale. De anul viitor, de când contribuțiile la CASS vor fi calculate cu un plafon nou, de 60 de salarii minime brute pe economie, CAS va deveni obligatoriu, iar riscul fiscal se va majora, existând posibilitatea ca în cazul unui control, să fie pusă la îndoială deductibilitatea fiecărei cheltuieli în parte. Acest lucru face ca PFA-urile să fie rentabile și atractive din punct de vedere fiscal. 

En-gross-ul Eden

Reporterii Replica au discutat cu comercianții din En-gross-ul Eden, care s-au arătat cât se poate de nemulțumiți de aceste modificări. „O să închidem”, ne-au spus mai multe persoane. „Discutați cu hypermarketurile despre măsurile fiscale! Pentru ei au fost făcute!”, ne-a declarat un cetățean mâhnit. 

„Cei mai mulți clienți vin din mediul rural. Ei au început deja să închidă în masă. N-o să mai aibă cine să vină să cumpere, pentru că cei din oraș se duc în marile marketuri.” a precizat un comerciant.  

„Nu m-ar deranja dacă aș plăti și acești bani s-ar întoarce către cetățeni, să fie investiți în infrastructură, în educație”, a afirmat o constănțeancă. 

En-gross-ul Eden

Aceștia au evidențiat modul în care noile măsuri fiscale nu doar că nu stimulează afacerile locale, ci le împovărează până aproape de extincție. Toate acestea fără a oferi asigurări că situația critică în care se află fiscalitatea din România ar avea de beneficiat de pe urma acestor prevederi. În final vă lăsăm cu un citat dintr-un discurs al lui Dragoș Anastasiu, Președintele Grupului Eurolines România, susținut la Constanța: „Avem o legislație de borfași. Statul ne învață să ne bănuim unul pe celălalt de hoție.”