Nunta Anului la Palatul Știrbey! Ianis și Elena Hagi, căsătorie cu tradiții și obiceiuri machedonești

Ianis Hagi și Elena Tănase s-au căsătorit civil chiar în prima zi de Crăciun, pe 25 decembrie, iar astăzi se vor cununa religios. Inițial, evenimentul trebuia să aibă la loc la Constanța, însă mirii s-au răzgândit și au decis ca petrecerea de nuntă să fie la București.

 Fotbalistul și aleasa inimii sale vor spune Da și în fața lui Dumnezeu duminică, pe 14 iulie, în ziua în care va avea loc finala Euro 2024, între Spania și Anglia. La aromâni, căsătoria este un eveniment unic, care durează aproape o săptămână. Potrivit tradiției, mirii petrec alături de invitați de miercuri și până lunea următoare, deci cinci zile și cinci nopți. La fiecare 24 de ore există un alt ritual.

În prima zi, cuplul ia în gazdă rudele cele mai apropiate să le fie alături. Aici ne referim la părinți, frați, bunici și verii de gradul întâi. La domiciliul fetei are loc “aprinderea aluatului”, mai exact frământarea unui aluat special, care se așează într-un vas și se acoperă cu un prosop. În acesta, familiile mirilor lasă bani, care sunt împărțiți, în cele din urmă, de către domnișoarele de onoare.

Ianis și Elena Hagi, nuntă specială, cu respectarea tradițiilor machedonești

A doua zi trebuie “cumpărată” fata. Socrii vin acasă la părinții ei, la eveniment fiind prezente rudele tinerei și prietenii ei. Într-o cameră sunt puse lucrurile care reprezintă zestrea fetei, alături de rochia de mireasă. Ulterior, socrii mari, fără băiatul lor, “plătesc” pentru mireasă. Mai exact, oferă sume de bani rudelor de sex feminin ale fetei. Pe seară, are loc un ospăț la care iau parte toți cei prezenți.

Ziua a treia este, poate, cea mai specială. Au loc ”nunți” separate. Îmbrăcată elegant, mireasa ține o petrecere la ea acasă. De regulă, invitații dau sume de bani fetei și părinților ei. De partea cealaltă, mirele beneficiază de o nuntă discretă, prezența nașului fiind obligatorie. Părintele spiritual este adus la eveniment de către mire și urmează un ritual aparte. 
Sunt necesare o bucată de mătase alba, un băț în formă de cruce și trei mere roșii. Cei prezenți intonează cântece tradiționale, iar nașul trebuie să coasă bucata de mătase cu ață roșie. “Stindardul” este ținut de cavalerii de onoare, iar invitații dau cu bani în el. Într-un final, mirele și cavalerii de onoare se duc cu un pepene roșu la petrecerea fetei, scrie synews.ro.

Nunta, în adevăratul sens al cuvântului, se desfășoară duminică. Nașii sunt aduși de rude la reședința mirelui, după care toți pleacă acasă la mireasă. Fata îi întâmpină în prag și sărută mâna tatălui celui cu care se mărită. Socrul mare dă bani și bijuterii tatălui miresei, ca recunoștință față de viitoarea noră.

Ulterior, fata își îmbracă rochia de mireasă, iar cavalerii de onoare cântă melodii de jale pentru “fuga” acesteia din familie. Rudele fetei îi dau ușor palme mirelui, pentru a-i atrage atenția că trebuie să-i poate viitoarei soții un respect maxim.

Totul se încheie cu un ospăț pe cinste

Miresa pornește hora în fața casei, după care, împreună cu mire și părinții spirituali se îndreaptă spre locuința ginerelui. Soacra mică aruncă apă în urma lor, pentru ca noua familie să beneficieze de o viață linișită și să fie ocolită de probleme.

Pe seară, toți invitații se prezintă la petrecere și se pun la o masă mare. În ultima zi, cea de-a cincea, rudele mirelului merg la fată acasă. Îmbrăcate în haine țigănești, au ca țintă să “fure” mai multe obiecte din locuința miresei. Totul se termină, evident, cu un ospăț pe cinste.