Oana Țoiu a explicat votul favorabil al României, pentru Noua Hartă a Lumii

Statul român a votat la ONU rezoluția de susținere pentru noua hartă a lumii. Nu toate țările au votat pentru, țări precum SUA și Ucraina se opun. Scindarea de la ședință și discuțiile ulterioare au stârnit însă un scandal pe plan internațional. Ministrul român al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a explicat votul României.

Oana Țoiu

Explicația Oanei Țoiu

„România a votat în favoarea rezoluției Adunării Generale a ONU care promovează o reprezentare mai precisă a lumii pe hărți.

Hărțile bune modelează modul în care vedem lumea. Schimbarea hărții schimbă modul în care percepem și înțelegem lumea.

Corectarea distorsiunilor istorice în modul în care o reprezentăm poate, de asemenea, să ne ajute să o vedem mai adevărat.

Dar mai ales pentru că hărțile ar trebui să fie în mod constant precise - Africa este mult mai mare decât a fost prezentată anterior, iar Crimeea este în Ucraina”, a spus Oana Țoiu.

Scandal diplomatic masiv

O decizie luată la nivel înalt a provocat un scandal diplomatic masiv. Noua reprezentare grafică adoptată de zeci de state separă o regiune strategică de țara mamă, declanșând proteste ferme, abțineri de la vot și acuzații dure, relatează Mediafax.

Ucraina nu a putut susține o rezoluție a ONU privind o nouă hartă a lumii, deoarece aceasta prezenta peninsula Crimeea, ocupată de Rusia, ca fiind separată de Ucraina, a declarat deputata Kira Rudik, potrivit The Kyiv Independent.

„În 2026, ONU nu ar trebui să aibă nevoie de un reminder: Crimeea este Ucraina. Rușinos”, a scris parlamentara liberală pe X.

Ucraina s-a numărat printre cele șapte țări care nu au votat în favoarea unei noi hărți a lumii a ONU, concepută pentru a reflecta mai bine dimensiunea Africii în raport cu Europa și America de Nord, în cadrul unui vot desfășurat pe 4 septembrie. Motivul a fost modul în care noua hartă reprezintă Crimeea.

Rezoluția „Correct the Map”

Rezoluția „Correct the Map” a fost propusă de Togo, cu sprijinul Uniunii Africane, și a fost adoptată de 164 de țări.

Odată cu adoptarea rezoluției, ONU va renunța la tradiționala proiecție Mercator a hărții lumii, care face ca țările aflate mai la nord să pară mai mari decât sunt în realitate, și va începe să folosească o proiecție care păstrează dimensiunea reală a statelor.

Ucraina s-a abținut de la vot, alături de alte cinci țări. Statele Unite au fost singura țară care a votat împotriva rezoluției.

Tot „pentru”, la fel ca România, a votat și Rusia.

Cum apare Crimeea pe noua hartă

Proiecția folosită este cea denumită Equal Earth. Harta prezintă Crimeea ucraineană cu gri, într-o culoare distinctă de nuanța de verde folosită pentru restul țării.

Rusia a ocupat și anexat ilegal Crimeea în 2014, însă peninsula rămâne teritoriu ucrainean în dreptul internațional.

Deși harta nu colorează Crimeea în aceeași nuanță cu Rusia, prin modul de reprezentare cromatică sugerează că teritoriul este, într-un anumit fel, separat de Ucraina.

Obiecția oficială a Ucrainei, înregistrată la ONU, descrie modul în care proiecția Equal Earth reprezintă țara drept „complet inacceptabil”.

Cinci țări s-au abținut

Celelalte cinci țări care s-au abținut de la vot au fost Estonia, Georgia, Lituania, Moldova și Serbia.

Delegația UE la ONU a susținut rezoluția, dar a precizat într-o declarație explicativă: „Subliniem că rezoluția nu abordează și nu afectează chestiuni referitoare la suveranitate, statut teritorial, delimitare sau frontierele recunoscute la nivel internațional ale statelor”.

„Rezoluția nu implică recunoașterea, sprijinirea sau acceptarea vreunei revendicări privind teritorii disputate, a modificării frontierelor existente sau a schimbării statutului juridic al vreunui teritoriu”, se arată în declarație.

De ce au votat SUA împotrivă

Statele Unite au fost singura țară care a votat împotriva rezoluției, însă nu din cauza unor preocupări legate de frontiere.

Reprezentantul SUA a acuzat că harta face parte dintr-un „proiect ideologic radical”, care urmărește promovarea despăgubirilor, citează stiripesurse.ro.