Olandezii de la Damen au făcut praf, și ei, șantierul Mangalia după modelul coreenilor de la Daewoo
Olandezii de la Damen au făcut praf, și ei, șantierul Mangalia după modelul coreenilor de la Daewoo
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestStatul român a reacționat imediat la cererea de faliment a olandezilor de la Damen împotriva șantierului din Mangalia și solicită intrarea în insolvență a societății la care este acționar majoritar. Cererea a fost depusă la 2 zile după cea înregistrată de Damen, ceea ce înseamnă că statul avea deja pregătite toate documentele pentru o astfel de acțiune în instanță. Războiul româno-olandez s-a mutat acum în instanță, iar soarta șantierului naval din Mangalia este acum cu totul imprevizibilă. Oricum ar fi, olandezii de la Damen au urmat exemplul coreenilor de la Daewoo și au făcut praf șantierul de la Mangalia, într-un timp chiar mult mai scurt decât au ”reușit” asiaticii.
Damen Shipyards Mangalia SA a înregistrat pe 30 mai 2024 un dosar la Secția a II-a civilă a Tribunalului Constanța, având ca materie Faliment, prin care își solicită, ca debitor, deschiderea procedurii insolvenței. Instanța nu a stabilit încă un prim termen de judecată, dar cererea vine la doar 2 zile după ce, pe 28 mai 2024, creditoarea Damen Holding BV cu domiciliul ales la Reff & Asociații SPRL a solicitat falimentul debitoarei Damen Shipyards Mangalia SA. Tribunalul a stabilit în acest dosar un prim termen de judecată pe 14 iunie 2024, decizie luată chiar în ziua în care șantierul din Mangalia a depus cererea sa de intrare în insolvență.
Hotărârea șantierului Damen de a-și solicita insolvența nu putea fi una intempestivă, dată fiind amploarea juridică a unui astfel de demers, pentru o firmă atât de mare, ceea ce înseamnă două lucruri. Primul - Damen Shipyards Mangalia SA nu mai are conducere olandeză, așa cum stabilea asocierea cu statul român, iar asta presupune că Damen chiar s-a retras din companie; al doilea- statul român avea pregătită cererea de intrare în insolvență și aștepta doar momentul potrivit pentru a o înainta instanței de judecată.
Ministrul Economiei, despre soarta șantierului din Mangalia: ”Procedura insolvenței nu este un lucru rău”
Mutarea a fost, de altfel, anticipată chiar cu o zi înainte de Ministerul Economiei, cel care deține, prin Șantierul Naval 2 Mai SA, pachetul majoritar de acțiuni de 51% al Damen Shipyards SA Mangalia. Ministrul Ștefan Radu Oprea a declarat pe 29 mai, la o zi după olandezii cereau falimentul șantierului, că insolvența companiei din Mangalia ”nu este un lucru rău”.
„În discuţia pe care am avut-o cu directoratul şi cu sindicatele le-am explicat că din punctul meu de vedere, nici procedura insolvenţei nu este un lucru rău, pentru că poate crea oportunităţi. Avem exemplu Hidroelectrica, avem exemplul Romaero, unde lucrurile funcţionează până la urmă”, a declarat ministrul Oprea.
A doua zi, chiar în ziua în care Damen Shipyards SA Mangalia a depus cerere de intrare în insolvență, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, anunța că salariile angajaților sunt bugetate pentru luna iunie, iar șomajul tehnic este asigurat pentru cel puțin 4 luni. ”Salariile pe luna iunie sunt bugetate, iar perspectiva şomajului tehnic este şi ea, de asemenea, finanţată, să spunem, pe o perioadă de cel puţin patru luni din momentul în care ea urmează să fie declanşată”, a declarat oficialul Guvernului.
Statul vrea acum ”să renască” Șantierul 2 Mai
Interesant este faptul că statul pare a avea de gând să transfere activitatea Damen la Șantierul 2 Mai, societatea pe care o deține și prin care controla societatea mixtă româno-olandeză. ”În continuare, printr-un dialog, prin toate demersurile pe care le poate accesa, se fac eforturi pentru ca şantierul naval de la 2 Mai să rămână operaţional, să renască, dacă vreţi, şi să îşi continue activitatea, pentru că reprezintă o componentă importantă a sistemului economic românesc din proprietatea statului”, a declarat Mihai Constantin.
Deocamdată, reprezentanţii sindicatului au fost notificaţi că, în perioada 3 iunie - 31 decembrie 2024, până la 1.038 de salariaţi, ceea ce reprezintă 78% din personal, vor intra în şomaj tehnic.
Soarta șantierului naval din Mangalia pare acum incertă și este greu de anticipat ce va urma. În paralel, olandezii au dat România în judecată și cer daune de 500 de milioane de euro pentru că partea română nu și-ar fi respectat contractul de asociere din 2018. Pe de altă parte, Damen cere acum falimentul șantierului invocând datorii de circa 160 de milioane de euro.
Situația Șantierului Damen Mangalia este oricum una foarte proastă, fie și pentru faptul că managementul olandez nu a declarat nici măcar situațiile financiare pentru 2022, ultimele cifre raportate la Ministerul Finanțelor fiind din 2021.
Olandezii de la Damen, pe urma coreenilor de la Daewoo
Replica prezenta însă rezultatele financiare catastrofale ale olandezilor încă din septembrie 2023. La acea dată, arătam că șantierul raporta sub managementul Damen o cifră de afaceri de 311,2 milioane lei, de aproape 3 ori mai mare decât cea declarată în 2021 (111,6 milioane lei), dar cu pierderi de 83,8 milioane lei, un minus uriaș față de un rezultat 0 raportat pentru anul anterior și pierderile de 31,7 milioane lei din anul 2020.
Olandezii de la Damen urmează exemplul coreenilor de la Daewoo, care au făcut praf șantierul din Mangalia înainte de a părăsi definitiv România, cu pierderi declarate numai la nivelul anului 2016 de 106,5 milioane lei. De-a lungul timpului, coreenii au scurs pe canale proprii sute de milioane de dolari prin șantierul din Mangalia, iar faptele lor au fost anchetate la Seul, nu însă și la Constanța.
Și atunci, ca și acum, managementul era asigurat de partea străină, în timp ce statul român avea doar rol decorativ. Impotența Bucureștiului este demonstrată și de praful așternut peste dosarele deschise la un moment de DIICOT asupra jafului efectuat de coreeni pe șantierul din Mangalia. România nu a fost în stare să facă nimic pentru a-și apăra interesele contra Daewoo și, în mod cert, nu va fi în stare să facă nimic nici împotriva Damen.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News