Ordinul Arhitecților nu are bani să reabiliteze Vila Elena! Video
Ordinul Arhitecților nu are bani să reabiliteze Vila Elena! Video
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestNumeroase rânduri scrise de-a lungul timpului și întrebări fără răspuns se apleacă asupra clădirii, cândva o bijuterie arhitecturală, localizată pe Bulevardul Ferdinand, numărul 75. Este vorba despre Vila Elena, o splendoare frapantă, pavată cu o istorie deosebită, lăsată la voia întâmplării. Deși reprezentanții Ordinului Arhitecților din România, filiala Dobrogea, dau asigurări încă din anul 2013 că aceasta va intra într-un complex amplu de reabilitare și modernizare, nici până în prezent nu au fost strânși banii necesari pentru recondiționarea acesteia, conform celor declarate de vicepreședintele Alexandru Bălan.
Vila Elena, cândva o clădire superbă, a fost lăsată în paragină deși în nenumărate rânduri s-a promis salvarea acesteia.
Dintr-o vilă deosebit de frumoasă, casa a ajuns să arate ca după război, aflându-se într-o stare deplorabilă, năpădită de buruieni și lăsată în paragină de cei care trebuiau să-i oferte frumusețea de altădată.
A fost achiziționată de Ordinul Arhitecților din România pentru suma de 200.000 euro, urmând să devină sediul “Casei arhitecților”, dar, de atunci singura schimbare cu care s-a intervenit asupra ei a fost executarea de lucrări de investiţie în primă urgenţă, sprijiniri ale elementelor structurale şi nestructurale avariate, demolări parţiale şi consolidări la structura de rezistenţă.
În pofida faptului că trecut deja 9 ani de la acel moment, Vila Elena se află în același stadiu de degradare.
Vicepreședintele promite însă că se vor începe lucrările de reabilitare, însă acest lucru va fi posibil abia atunci când se vor strânge toți banii. Contactat de reporterii Replica de Constanța, Alexandru Bălan, vicepreședintele Ordinului Arhitecților din România - Filiala Dobrogea, a declarat că vila se va transforma într-un centrul cultural atunci când vor face rost de bani.
,,Vila se va transforma într-un centru cultural atunci când vom avea bani. Noi avem niște bani, dar nu putem să începem și după să sistăm lucrările. Mai ales cu creșterile acestea la material și la tot și cu pandemia, dacă ieri aveam pentru jumătate de vilă, acum avem pentru un sfert.”, a spus acesta.
Istoricul Vilei Elena
Imobilul de pe bulevardul Ferdinand nr. 75 având un teren cu o suprafață de 633 mp și două corpuri de clădire (cu o suprafață la sol de 236 mp.), a avut ca prim proprietar în perioada interbelică pe Tache Manicatide, cel care i-a dat numele casei de "Vila Elena". De altfel, pe frontispiciu este înscris "Vila Elena" și anul construcției - 1923. Datorită celor două războaie din secolul trecut, o mare parte din documentele primăriei s-au pierdut, astfel că acestea astăzi nu se mai regăsesc în depozitele Arhivelor Statului - acesta fiind și cazul Vilei Elena.
Cu privire la imobil, corpul din față, cu o fațadă având un frumos placaj din piatră, îl putem cataloga având un stil eclectic, dar cel din spate are o volumetrie simplă și a suferit în timp modificări. Cu privire la denumire, există și presupunerea că Manicatide, născut la Giurgiu în 1879 într-o familie înstărită având origini grecești, a denumit-o Vila Elenă (adică "Vilă Grecească"), dar nu există dovezi clare privind acestă afirmație.
Venit cu o avere însemnată în anul 1896, Tache Manicatide a primit "naturalizarea" (termen folosit în acea vreme) în Constanța și își construiește o primă casă pe str. Nicolae Titulescu (la nr. 34) în anul 1899, avându-l autor pe arh. H.N. Mangoianu.
În anul 1942, Tache Manicatide a vândut Vila Elena familiei Şteflea, care nu a locuit aici decât opt ani, în anul 1950 imobilul fiind naționalizat. După 1990, moștenitorii familiei Şteflea au făcut cerere pentru recuperarea imobilului, reușind, în primă fază, să-l recupereze parțial și apoi, să-l recupereze integral”, au notat reprezentanții OAR Dobrogea.
Video:
Andreea VREJOIU
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News