Parlamentul a adoptat legea care îi obligă pe fugari să-și plătească cheltuielile de aducere în ţară

Camera Deputaților a adoptat marți, în calitate de for decizional, actul normativ care îi obligă pe fugarii care s-au sustras urmării penale sau executării condamnărilor să plătească cheltuielile judiciare în cazul aducerii în țară. Mai exact, statul ar urma să-și recupereze cheltuielile cu extrădarea acestora. Conform ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, costul pentru fiecare persoană adusă în România pentru a-și ispăși pedeapsa variază între câteva mii de euro şi 25.000 de euro, bani pe care acum îi dă statul, în timp ce fenomenul fugarilor a fost în creştere de la an la an.

Camera Deputaților

Legea se aplică persoanelor urmărite internaţional pentru care a fost emis mandat european de arestare, dar și persoanelor care au fugit în afara Uniunii Europene şi pentru care se desfăşoară procedura de extrădare.

Actul normativ mai prevede ca fugarul care se sustrage de la urmărire penală sau judecată să suporte cheltuielile de judecată prin hotărârea definitivă de condamnare (în caz de achitare, rămân în sarcina statului).

Atunci când fugarul se sustrage de la executarea pedepsei - adică este deja condamnat definitiv şi fuge din ţară - cheltuielile făcute cu aducerea lui în ţară vor putea fi recuperate printr-o acţiune în instanţa civilă. Ministerul care a făcut cheltuielile este cel care va iniţia acţiunea.

    „Cheltuielile care revin statului român, în cazul în care persoana solicitată, persoana extrădată sau persoana extrădabilă, după caz, s-a sustras urmăririi penale sau judecății, vor fi avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare, de către instanța de executare, conform prevederilor Codului de procedură penală”.
    „Pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de aducerea în țară a persoanei solicitate, a persoanei extrădate sau extrădabile, după caz, care s-a sustras executării pedepsei, autoritățile române au drept de regres, la instanța civilă competentă.
    Această cauză se judecă cu celeritate și este scutită de taxă de timbru”, se arată în proiect.

Fenomenul „fugarilor” este în creștere în România

Fenomenul „fugarilor” este în creștere în ultimii ani, așa cum rezultă din următoarele date:

    în anul 2020 a fost dispusă urmărirea internațională pentru 1.260 de persoane;
    în anul 2021 a fost dispusă urmărirea internațională pentru 1.420 de persoane;
    în anul 2022 a fost dispusă urmărirea internațională pentru 1.574 de persoane;
    în anul 2023 a fost dispusă urmărirea internațională pentru 1.530 de persoane.

Ce costuri are statul cu aducerea în țară a fugarilor: Peste 10 milioane lei doar anul trecut

Pentru predarea/preluarea acestor fugari și punerea în executare a hotărârilor judecătorești, doar anul trecut au fost organizate un număr de 587 de misiuni ale Ministerului Afacerilor Interne, instituția competentă pentru aducerea în țară a acestora.

Persoanele respective sunt aduse în țară pe cale aeriană sau terestră. În acest context, doar în anul 2023, a fost cheltuită, de la bugetul de stat al României, o sumă aproximativă de 10.025.000 lei.

În cadrul unei astfel de misiuni aeriene, sunt implicați cel puțin 2 ofițeri de poliție din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar aceste costuri reprezintă: biletele de avion (spre exemplu, pentru o misiune simplă sunt achiziționate un număr de 3 bilete de avion), diurna legală aferentă, cazarea cadrelor de poliție învestite cu preluarea persoanei căutate şi transportul local efectuat de la aeroport la locul de cazare şi/sau predarea persoanei/persoanelor solicitate.

Nu mai puțin, sunt situații când se solicită de către statul străin, Ministerului Justiției informații suplimentare pentru predarea/preluarea acestor persoane căutate. Pentru îndeplinirea acestor solicitări, sunt realizate traduceri pentru livrarea cu celeritate a acestor date și informații.

Mario Iorgulescu, Alina Bica, Paul de România, Sorin Oprescu sau Dragoș Săvulescu sunt doar câteva nume de pe lista fugarilor care după ce au fost condamnați și-au găsit refugiul în alte țări, mulți în Italia și Grecia, iar pe unii dintre ei România nu reușește de ani de zile să îi aducă în țară, potrivit hotnews.ro.