Parlamentul European votează dacă Ursula von der Leyen rămâne șefa Comisiei Europene

Parlamentul European votează azi propunerea ca Ursula von der Leyen să obţină un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene, în plină controversă după ce Curtea de Justiţie a UE a decis miercuri că a au existat nereguli legate de transparenţa contractelor încheiate de Comisia Europeană cu marile companii care au furnizat vaccinuri anti-COVID.

Ursula von der Leyen a promis joi, în plenul Parlamentului European, să ia măsuri pentru consolidarea Europei, o Europă care trebuie să se poată ridica la înălţimea provocărilor actuale, în cazul în care va obţine un nou mandat la conducerea Comisiei Europene.

„Europa nu poate controla dictatori şi demagogi în toată lumea, dar poate alege să îşi protejeze democraţia. Europa nu poate să oprească schimbările, dar poate alege să îmbrăţişeze schimbarea şi să investească în măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor europeni”, a spus Von der Leyen în dezbaterea care precede supunerea candidaturii sale la vot în Parlamentul European.

Politiciana germană în vârstă de 65 de ani a subliniat că nu va accepta ca „demagogii şi extremiştii să distrugă modul nostru de viaţă european”.

În intervenţia sa, ea a promis să lanseze proiecte în domeniul apărării ale Uniunii Europene, inclusiv un scut aerian european.

„Vom propune o serie de proiecte de apărare de interes comun european, începând cu un scut aerian european şi cu apărarea cibernetică”, a spus Ursula von der Leyen.

Despre amenințarea Rusiei

„Rusia este în ofensivă în estul Ucraineni şi doreşte ca iarna viitoare să fie şi mai aspră. Ea mizează că Occidentul şi UE vor slăbi. Acum ceva timp, un premier din UE s-a dus la Moscova într-o aşa-numită misiune de pace, dar aceasta a fost de fapt doar o misiune de a face plăcere Rusiei. După doar două zile, avioanele militare ale lui Putin au ţintit o maternitate şi un spital de copii din Kiev. Aceasta nu a fost o greşeală, ci un mesaj clar. Răspunsul nostru trebuie să fie la fel de clar: UE va rămâne alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Ucraina trebuie să primească tot ce are nevoie pentru a învinge, ceea ce înseamnă că trebuie să facem acum alegeri importante şi trebuie să facem tot ce se poate pentru a-i apăra pe cetăţenii europeni. A venit momentul să construim o adevărată Uniune Europene a apărării”, a insistat preşedinta CE.

Climă și frontiere

Un alt angajament al Ursulei von der Leyen se referă la politicile în domeniul climatic. Ea a promis că noua Comisie nu va renunţa la politicile verzi, astfel încât preţul energiei să scadă, iar UE să nu mai fie vulnerabilă prin dependenţa de importurile de combustibili fosili.

De asemenea, şefa executivului UE a anunţat o revizuire a gestionării frontierelor şi o consolidare a puterilor agenţiilor Frontex şi Europol şi a afirmat că va fi adoptată o nouă abordare privind returnarea migranţilor. Astfel, Ursula von der Leyen a anunţat că va propune triplarea numărului poliţiştilor de frontieră europeni, până la 30.000.

„Nu vom manifesta nicio toleranţă faţă de cei care ameninţă, cu atacuri hibride, securitatea frontierelor noastre şi a cetăţenilor noştri”, a accentuat Ursula von der Leyen.

Ea a spus că în noua Comisie Europeană va fi creat un post de comisar european pentru Mediterana.

Pe de altă parte, Ursula von der Leyen anunţat crearea unui fond european pentru competitivitate, care va contribui la stimularea competitivităţii şi a inovării, la dezvoltarea producţiei şi la crearea de noi tehnologii în Europa.

Vot pentru Ursula von der Leyen

Ședința începe cu o declarație a candidatei pentru funcția de președintă a Comisiei Europene, care va fi urmată de vot, potrivit programului sesiunii anunțat pe site-ul Parlamentului European.

Pentru a fi aleasă preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (65 de ani) are nevoie de voturile a cel puţin 361 dintre cei 720 de eurodeputaţi.

Candidatura Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat de şefă a Comisiei Europene a primit o lovitură majoră după ce o instanţă a UE a decis că aceasta nu a fost suficient de transparentă cu publicul în privinţa contractelor din pandemie pentru vaccinurile anti-Covid-19.

La Consiliul European din 27-28 iunie, liderii statelor membre au ajuns la un acord asupra funcţiilor de top din UE, fără însă a exista consens. Şefa guvernului italian Giorgia Meloni s-a abţinut de la votul asupra nominalizării Ursulei von der Leyen, în timp ce premierul ungar Viktor Orban, iniţiatorul formării grupului europarlamentar „Patrioţi pentru Europa”, care cu cei 84 de membri ai săi a devenit al treilea ca mărime din Parlamentul European, a votat împotrivă.

Partidul Popular European (PPE), din care provine Von der Leyen, a rămas prima forţă politică din Parlamentul European, având 188 de aleşi după scrutinul european din iunie.

Social-democraţii (S&D) au obţinut 136 de locuri, iar liberalii (Renew) 77 de locuri. Coaliţia ce reuneşte în mod tradiţional aceste trei partide ar asigura astfel suficiente voturi pentru a asigura realegerea Ursulei von der Leyen.

Calcule până în ultima clipă

Însă niciunul dintre cele trei grupuri menţionate mai sus nu este ferit de posibile dezertări, ceea ce l-a determinat pe fostul ministru al apărării german să solicite sprijinul Verzilor (53 de locuri).

Însă tocmai Verzii europenii sunt cei care au adus cazul vaccinurilor anti-COVID în atenţia CJUE. Potrivit eurodeputatului ecologist Nicu Ştefănuţă, Verzii vor anunţa joi dimineaţă dacă o vor susţine pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat, ei având programate două runde de discuţii miercuri seară şi joi dimineaţă cu politiciana germană.

Orice eventual apel al Ursulei von der Leyen la sprijin din partea grupului de extremă dreapta Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR, 78 de membri), asociat şefei guvernului italian Giorgia Meloni, constituie o „linie roşie” pentru S&D, Renew şi Verzi. Este de aşteptat ca grupurile „Patrioţi pentru Europa” şi „Europa Naţiunilor Suverane” (25 de membri) să voteze contra Ursulei von der Leyen.

Grupurile politice formate în noul Parlament European rezultat în urma alegerilor din 6-9 iunie sunt Partidul Popular European (188 de membri), S&D (136 de membri), Patrioţi pentru Europa (84 de membri), Conservatorii şi Reformiştii Europeni (78 de membri), Renew (77 de membri), Verzi (53), Stânga (46 de membri) şi Europa Naţiunilor Suverane (25 de membri). Un număr de 32 de eurodeputaţi sunt neafiliaţi.