Peste 50% din datoria publică a Croaţiei, Bulgariei şi României era denominată în valută
Peste 50% din datoria publică a Croaţiei, Bulgariei şi României era denominată în valută
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestPeste 50% din datoria publică generală brută a trei state membre UE era denominată în valută la finalul lui 2022, respectiv Croaţia (75%), Bulgaria (71%) şi România (53%), arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de agerpres.ro.
O mare parte din datoria în valută a acestor ţări, la finalul lui 2022, era denominată în euro. Bulgaria şi România nu fac parte din zona euro, în timp ce Croaţia a aderat la zona euro în data de 1 ianuarie 2023.
În rândul UE, există diferenţe semnificative în privinţa sectorului care deţine datoria publică generală brută. La nivelul statelor membre UE pentru care sunt date disponibile, ponderea datoriei publice deţinute de sectorul societăţilor financiare (rezidente) la sfârşitul anului trecut era cea mai ridicată în Danemarca (75%), urmată de Suedia (74%), Croaţia (67%), Italia (64%), Cehia (63%) şi Malta (60%).
În contrast, cea mai ridicată pondere deţinută de nerezidenţi (restul lumii) era în Cipru (93%), Estonia (74%), Letonia (64%), Austria şi Lituania (ambele cu 61%).
În general, la nivelul UE, mai puţin de 10% din datorie era deţinută de sectoare non-financiare rezidente, cu excepţia Ungariei şi Germaniei (ambele cu 22%), Maltei (18%), Portugaliei (14%), Irlandei şi Suediei (ambele cu 11%). În majoritatea statelor membre ale zonei euro, întreaga sau aproape întreaga datorie publică generală brută era denominată în moneda naţională.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.