Peste 6 milioane de ucraineni au intrat în România, în ultimele șapte luni
Peste 6 milioane de ucraineni au intrat în România, în ultimele șapte luni
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestÎn data de 19.09.2023, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât ÅŸi pe cel de ieÅŸire) aproximativ 188.200 de persoane, cetățeni români È™i străini, ÅŸi peste 49.400 de mijloace de transport.
Pe sensul de intrare în România au fost 89.517 de persoane, dintre care 10.533 de cetăţeni ucraineni. Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 19.09.2023, ora 24.00, la nivel naÅ£ional, au intrat în România 6.107.412 cetăţeni ucraineni.
În continuare, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislaÈ›iei naÈ›ionale È™i comunitare, PoliÈ›ia de Frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.
În ceea ce priveÅŸte activităţile specifice, în ultimele 24 de ore, în zonele de competenţă - punctele de trecere ÅŸi „frontiera verde” - poliÅ£iÅŸtii de frontieră au constatat:
- 66 de fapte ilegale (44 infracÅ£iuni ÅŸi 22 contravenÅ£ii) săvârÅŸite atât de cetăţeni români, cât ÅŸi străini;
- valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la aproximativ 68.400 lei;
- bunuri ridicate în vederea confiscării, în valoare de peste 1.690.000 lei;
- nu s-a permis intrarea în Å£ară a 16 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiÅ£iile prevăzute de lege ÅŸi de asemenea, nu s-a permis ieÅŸirea a 19 cetăţeni români din diferite motive legale.
PoliÅ£ia de Frontieră acÈ›ionează în sistem integrat cu celelalte instituÈ›ii cu atribuÈ›ii în domeniu, în vederea realizării unui schimb operativ de date È™i informaÈ›ii pentru gestionarea, în mod eficient, a cazurilor apărute.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.