Pistele de biciclete din marile orașe sunt cu 2 clase mai sus decât la Constanța. Video
Pistele de biciclete din marile orașe sunt cu 2 clase mai sus decât la Constanța. Video
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestImaginea Constanței este departe de cea a orașelor pe care dorim să le emulăm. Haideți să privim puțin mai departe de orașul care ar trebui să fie întors cu fața spre mare și să mergem la Sibiu sau Brașov, ori Cluj sau Timișoara, acolo mersul pe bicicletă este practicat ca metodă de recreere, nu de testare a limitelor răbdării.
Mii de locuri de parcare au fost sacrificate pentru implementarea proiectelor de mobilitate urbană, care au transformat Constanța într-un șantier perpetuu.
Potrivit administrației, modificările regimului de circulație de pe marile artere rutiere ale orașului urmează modelul occidental și are ca principal obiectiv promovarea metodelor alternative de transport și reducerea emisiilor de poluanți atmosferici ale autoturismele personale. Din aceste considerente s-a decis amenajarea pistelor de biciclete pe mai multe bulevarde.
Desigur, aspirațiile municipalității ar fi de lăudat, dacă ele ar corespunde nevoilor și solicitărilor publicului larg. Astfel de inițiative ar fi binevenite, dacă problemele existente în prezent, care au fost deja aduse în atenția autorităților, ar fi soluționate în prealabil.
Trecând peste acest aspect însă, nici cei câțiva cetățeni care folosesc bicicleta ca principal mijloc de deplasare nu sunt mulțumiți de aceste proiecte, care au deficiențe atât în proiecte, cât și în executare.
Cum arată pistele de biciclete din marile orașe!
În Sibiu, de exemplu, primarul Astrid Fodor a inaugurat recent pista de pe malul Cibinului, un proiect finanțat din fonduri europene. Implicarea se observă în fiecare aspect al obiectivului de investiție, pista fiind dotată cu asfaltul cu pigment verde, care marchează traseul expres, o soluție tehnică importată din Olanda, o pasarelă circulară impresionantă, o exclusivitate la nivel național, dar zonele de relaxare cu bănci inovative, unele cu panouri solare și dispozitive wireless de încărcare a telefoanelor.
Nu lipsesc nici iar rastelele pentru andocarea bicicletelor, care sunt iluminate cu corpuri eco-eficiente, conectate la sistemul telegestiune.
Mai mult decât atât, unii dintre stâlpii de iluminat sunt smart, prevăzuți cu camere video și hotspot-uri pentru WiFi. Imaginile impresionante vorbesc de la sine!
Prin proiectul BikeSharing, Primăria Cluj-Napoca a realizat 50 de stații cluj bike.
pistă biciclete, Cluj; Credit foto: Lucian Milasan / Shutterstock.com
Și Brașov stă bine la capitolul transport velo, Primăria Municipiului continuând să investească masiv în infrastructura pentru circulație verde. În acest scop, autoritățile locale au întocmit Masterplanul Velo, care reprezintă, potrivit draft-ului "un document strategic cu o componentă operațională, menit să asigure condiții optime pentru deplasarea cu bicicleta.
Acest document, detaliază componenta mersului cu bicicleta din cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă 2021-2027 și asigură o mai tranziție mai rapidă și eficientă către un sistem de transport durabil, echitabil, inclusiv un impact redus asupra mediului, menit să crească nivelul de sănătate urbană." Acest plan își propune înființarea unor piste de biciclete care să se desfășoare pe o lungime de 148,5 km.
Oradea are o infrastructură velo depășește 50 de kilometri (58,8).
În Constanța asemenea proiecte sunt de neconceput. Pe lângă faptul că modificările nu au fost bine primite, execuția și proiectarea lucrărilor lasă de dorit.
Chiar și în cazul în care există cetățeni ar dori să facă o schimbare și să treacă la transportul verde, aceștia vor mai avea mult de așteptat până vor putea să iasă cu bicicletele pe stradă în siguranță. În prezent eficiența acestui mijloc de transport este limitată de lipsa de infrastructură din oraș.
Așadar, în Constanța, mersul pe bicicletă este mai degrabă un sport extrem, decât o variantă ecologică și sănătoasă de deplasare urbană, cu infrastructura velo slab dezvoltată, piste sunt înguste și întrerupte de anumite obstacole.
Video:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News