Premierul Franței și-a anunțat demisia. Urmează negocieri complicate

Premierul Franței, Gabriel Attal, a anunțat duminică seară, după închiderea urnelor la alegerile parlamentare și victoria alianței de stânga, că luni dimineața îi va prezenta președintelui Emmanuel Macron demisia sa din fruntea Guvernului, conform Mediafax.

Gabriel Attal

„Îmi voi prezenta mâine (luni - n.r.) dimineață demisia președintelui Republicii”, anunță Gabriel Attal, potrivit lefigaro.fr.

„În această seară, nicio majoritate absolută nu poate fi condusă de extreme datorită hotărârii noastre și forței valorilor noastre, suntem în picioare. Avem de trei ori mai mulți deputați decât au dat estimările la începutul acestei campanii. (...) În această seară, grupul politic pe care l-am reprezentat în această campanie nu are majoritate, îmi voi depune mâine dimineață demisia președintelui Republicii”, a anunțat Gabriel Attal.

Liderul Noului Front Popular (NFP), Jean-Luc Melenchon, spune că partidul său este „gata să guverneze”, după ce sondajele arată că coaliția sa de stânga a obținut cele mai multe locuri la alegerile anticipate din Franța, notează Sky News.

Noul Front Popular a ieșit pe primul loc în seara turului doi, cu 175 la 205 deputați, conform estimării Elabe pentru BFMTV, RMC și La Tribune Dimanche RN-ul Jordan Bardella și aliații săi au ajuns în cele din urmă pe locul al treilea, în spatele coaliției prezidențiale Ensemble.

Stânga în frunte, valul de extremă dreaptă limitat, fără majoritate absolută

A fost lovitură de teatru în Franța, după ce alegerile legislative de duminică au plasat alianța partidelor de stânga în frunte, conform primelor estimări, înaintea taberei prezidențiale a lui Emmanuel Macron și a extremei drepte ajunsă pe poziția a treia, niciunul dintre blocuri neobținând o majoritate absolută, scrie AFP după vot, conform Rador Radio România.

Extrema dreapta franceză rămâne departe de putere, înregistrând un scor dezamăgitor față de explozia sa din primul tur.

Franța, o țară pilon a Uniunii Europene, se trezește cufundată în necunoscut, fără a avea certitudine cu privire la viitorul său guvern cu trei săptămâni înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice.

Cu 172 la 215 deputați potrivit primelor estimări ale institutelor de sondare, alianța de stânga a Noului Front Popular (NFP), formată din partide aflate în dezacord pe o serie de probleme, a creat o surpriză devenind prima forță politică în țară.

La o lună după o dizolvare sub forma unei mișcări de poker decisă de Emmanuel Macron, tabăra prezidențială dă dovadă de o rezistență neașteptată, cu 150 până la 180 de oficiali aleși, față de 250 în iunie 2022.

Această tripartiție aruncă Franța în ceață, la finalul unui vot care a mobilizat puternic alegătorii (participare în jur de 67%), cea mai mare din 1981.

Urmează negocieri complicate

Pentru că nu au reuşit să ajungă la numărul de 289 de deputați, sinonim cu majoritatea absolută, sau chiar să se apropie de acesta, niciun bloc nu este capabil să alcătuiască singur un guvern. În așteptarea cifrelor consolidate, a pozițiilor luate de marii lideri și a negocierilor intense care urmează, identitatea următorului guvern rămâne incertă.

Vor găsi partidele de stânga și tabăra Macronistă un acord politic improbabil, după doi ani de controverse?

Cu trei săptămâni înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice, care vor propulsa Franța în lumina reflectoarelor în întreaga lume, țara s-ar putea îndrepta și spre un guvern tehnic, precum cel care a salvat Italia din criza datoriilor în 2011. Cu condiția ajungerii la un consens asupra personalităților.

Așteptat miercuri la summitul NATO, el va trebui, în orice caz, să lucreze pentru a asigura partenerii și cercurile financiare cu privire la stabilitatea Franței.

În timp ce a adunat ca de obicei liderii majorității duminică seara la Elysée, anturajul președintelui indicase pentru AFP înainte de primele rezultate că nu va lua cuvântul la finalul votului.

Săptămâna care urmează va produce partea sa de negocieri dure pentru pozițiile cheie în Adunare, înainte de deschiderea noii legislaturi pe 18 iulie.

Alegerile legislative din Franța au fost atent analizate și anumiți parteneri europeni, în primul rând de către Germania, care și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la ascensiunea extremei drepte. Alții, precum Italia a lui Giorgia Meloni sau Rusia a lui Vladimir Putin, și-au exprimat mai mult sau mai puțin deschis satisfacția, citează stiripesurse.ro.