Procurorii au contestat retrimiterea dosarului de mită a lui Adamescu la DNA

La data de 29 februarie 2024, Tribunalul București a luat o hotărâre surprinzătoare într-unul dintre cele mai mediatizate cazuri de corupție din România, implicându-l pe Alexander Adamescu, cunoscut om de afaceri româno-german. După mai mult de doi ani și jumătate de analiză în camera preliminară și 26 de amânări ale pronunțării, un judecător a decis anularea tuturor probelor adunate și restituirea dosarului la Direcția Națională Anticorupție (DNA), deschizând calea pentru o posibilă reevaluare a întregului caz. În același timp, DNA nu se lasă, și a formulat contestație, pe 4 martie a.c.

Alexander Adamescu

Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri Dan Adamescu, a fost acuzat de DNA pentru săvârșirea a două infracțiuni de dare de mită în 2013, sumele oferite fiind în cuantum de 15.000 de euro și 23.000 de lei. Conform acuzațiilor, Alexander, împreună cu tatăl său, ar fi mituit doi judecători de la Tribunalul București pentru a obține soluții favorabile în dosare de insolvență ale unor companii controlate de Dan Adamescu. După fuga lui Alexander Adamescu în Marea Britanie, unde a evitat extrădarea către România, cazul a intrat într-un impas, în timp ce Dan Adamescu a fost condamnat și ulterior a decedat în 2017.

Decizia tribunalului de a anula toate probele adunate în dosarul lui Alexander Adamescu a fost fundamentată pe mai multe erori procedurale și interpretări ale deciziilor Curții Constituționale. În esență, s-a constatat nulitatea absolută a mai multor acte și proceduri desfășurate de DNA, inclusiv începerea urmăririi penale, extinderea acesteia, efectuarea în continuare a urmăririi penale, schimbarea încadrării juridice și rechizitoriul prin care Adamescu a fost trimis în judecată.

Totodată, printre motivele invocate pentru anularea probelor s-au numărat nulitățile absolute ale declarațiilor unor martori și neregularități în administrarea probelor tehnice, cum ar fi supravegherile audio și video, precum și interceptările telefonice.

Astfel, judecătorul de Cameră preliminară a dispus următoarele: „[...]Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 262/P/2019 din data de 15.06.2021 al PICCJ - DNA - Secția de Combatere a Corupției, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Adamescu Bogdan Alexander sub aspectul descrierii faptelor concrete reținute in sarcina inculpatului. 12. In baza art. 102 alin. 3 dispun excluderea de la dosarul cauzei a mijloacelor de probă în care se materializează probele excluse conform celor anterior menționate. [...] III.1 În raport de soluțiile de la punctele II.1,2, 5 și 6, în baza art. 346 alin. 3 lit. b și alin. 4¬2 C.proc.pen. dispune restituirea la PICCJ - DNA - Secția de Combatere a Corupției a cauzei privind pe inculpatul Adamescu Bogdan Alexander. [...]”, potrivit portal.just.ro.

minuta instanței

Această decizie ridică serioase întrebări privind procedurile judiciare și de urmărire penală în România, evidențiind potențiale vulnerabilități în sistemul de justiție. Restituirea dosarului la DNA pentru o posibilă reanaliză nu înseamnă neapărat sfârșitul acuzațiilor împotriva lui Alexander Adamescu, dar complică semnificativ eforturile de a-l trage la răspundere pentru presupusele fapte de corupție.

În acest context, DNA a formulat contestație, pe 4 martie. Rămâne de văzut dacă dacă vor fi identificate noi dovezi care să permită reluarea procesului împotriva lui Alexander Adamescu într-un cadru legal solid și nediscriminatoriu. Această situație subliniază importanța transparenței și a respectării drepturilor fundamentale în procesele judiciare, în special în cazurile de corupție de înalt nivel, care atrag atenția publicului și a mass-media.