Producţia de ţiţei a României a scăzut cu 3,8%, în primele 5 luni din 2024
Producţia de ţiţei a României a scăzut cu 3,8%, în primele 5 luni din 2024
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestRomânia a produs, în primele cinci luni din 2024, o cantitate de ţiţei de peste 1,132 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 44.200 tep mai mică (-3,8%) faţă de cea din perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Importurile de ţiţei au totalizat, în perioada menţionată, 2,568 milioane tep, fiind cu 896.400 tep sub cele consemnate în ianuarie-mai 2023 (-25,9%).
Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de ţiţei ar urma să scadă până în anul 2027 cu un ritm mediu anual de 2,5%.
Astfel, în 2024, va fi extrasă o cantitate de ţiţei de 2,82 milioane tep (minus 3,1% faţă de 2023), în 2025 de 2,74 milioane tep (minus 2,8%), în 2026 de 2,68 milioane tep (minus 2,2%) şi în 2027 de 2,63 milioane tep (minus 1,9%).
Potrivit CNSP, această scădere va fi consecinţa declinului natural al zăcămintelor şi menţinerii unităţilor existente de producţie.
Importul de ţiţei va creşte de la 7,35 milioane tep în anul 2023, la 7,8 milioane tep în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,5%. După o scădere de 13,7% preconizată pentru 2024, la 6,34 milioane tep, importul se va majora cu 10,4% în 2025, la 7 milioane tep, cu 7,4% în 2026, la 7,52 milioane tep, şi cu 7,8% în 2027.
Conform proiectului Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, România are o capacitate de prelucrare a ţiţeiului mai mare decât cererea internă de produse petroliere. Totuşi, rafinăriile româneşti achiziţionează producţia naţională de ţiţei şi importă circa două treimi din necesar. În anul 2023, rafinăriile din România au prelucrat 10,2 milioane tone ţiţei şi aditivi, din care 2,8 milioane tone producţie internă şi 7,4 milioane tone import, scrie agerpres.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.