Produsele cu cele mai mari creșteri de preț din România
Produsele cu cele mai mari creșteri de preț din România
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestSuntem în continuare campioni europeni la ritmul scumpirilor serviciilor și a produselor. În timp ce în alte state membre, rata inflației a ajuns chiar și la 0,5% în luna iunie, la noi s-a menținut la peste 5%.
Doar Belgia care a avut o inflație de 5,4% ne depăşeşte. În rest, toate celelalte state au avut o inflație de sub 3,6%, aici vorbim de Spania și Ungaria. Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Finlanda , Italia și Lituania..
La noi cel mai mult s-au scumpit, în ultimul an, detergenții și medicamentele - cu peste 20%. Plătim mai mult și pe masa în oraș, bilete de avion dar și pe facturi, cu 10-15% mai mult decât anul trecut. La mâncare, fructe, lactate și carne am fost campionii scumpirilor.
De vină ar fi chiar măsurile Guvernului, luate în an electroal, spun economiștii. Un prim exemplu ar fi creșterea salariului minim pe economie de două ori într-un singur an! Prima dată a fost majorat la 3.300 de lei, iar ulterior la 3.700 de lei. În plus, am avut și creștere de accize anul acesta. Doar la carburanți au fost două majorări, care au dus mai departe la scumpiri pe întreg lanțul.
Acestea ar fi doar câteva dintre explicațiile pentru care România are în continuare cel mai mare ritm de scumpiri şi a doua cea mai mare inflaţie dintre ţarile UE, conform antena3.ro
România are a doua cea mai mare inflație din Europa:
Belgia - 5,4%
România- 5,3%
Ungaria - 3,6%
Spania - 3,6%
Croația - 3,5%
Portugalia - 3,1%
Polonia - 2,9%
Bulgaria - 2,8%
Franța - 2,5 %
Grecia - 2,5 %
Germania - 2,5 %
Danemarca - 1,8%
Lituania - 1%
Italia - 0,9%
Finlanda - 0,5%
Pentru ce plătim mai mult
Medicamente + 23%
Detergenţi +21%
Articole de igienă +16%
Bilete de avion +10%
Masa în oraş +10%
Conserve din fructe +9%
Brânză de oaie: +5%
Carne de vită: +6%
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.