Proprietarul unui parc de eoliene din Constanța a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene
Proprietarul unui parc de eoliene din Constanța a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestPatronul bulgar al unui parc eolian din Constanța a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene și cere anularea plafonării veniturilor din tranzacțiile producătorilor de energie electrică. Bulgarii operează un parc eolian la Topolog, printr-o firmă cu sediul în Constanța, care abia a revenit pe profit după 12 ani consecutivi de pierderi.
Electrawinds Shabla South EAD din Bulgaria a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene la Curtea de Justiție a UE și a solicitat anularea plafonării prin supraimpozitare a veniturilor din tranzacții angro ale producătorilor de energie electrică la nivelul de 180 euro/MWh.
Este vorba despre noile reglementări UE care au introdus și deja celebra ”taxă de solidaritate” pentru giganții din energie. Compania face parte din grupul Elecrawinds Bulgaria, controlat de Orlin Kalev, și deține un parc eolian de 2,4 MW în zona litoralului bulgăresc, dar și parcul eolian de 3 MW Topolog 2 din Dobrogea, prin Electrawinds Chimconsult SRL din Constanța. Firma din Constanța a raportat pentru 2021 afaceri de 2,4 milioane lei și un profit net de 462.000 lei, fără niciun angajat, dar și datorii de aproape 19 milioane lei. Societatea cu sediul pe Bulevardul Tomis s-a trezit afectată de reglementările UE la scurt timp după ce abia a revenit pe plus după 12 ani consecutivi cu pierderi cumulate de peste 15 milioane lei.
Primul profit după 12 ani consecutivi de pierderi
Grupul deține în România firma, ce operează parcul eolian de 3 MW Topolog 2 din județul Constanța, un business cu profit net de 462.000 lei și venituri totale de 3,58 milioane lei în 2021, potrivit celor mai recente date disponibile.
Bulgarii cer instanței supreme europene să anuleze decizia UE ”prin care se stabilește un plafon obligatoriu pentru veniturile de pe piață ale producătorilor de energie electrică”, dar și partea ”prin care se conferă fiecărui stat membru competențe de a expropria (naționaliza) în favoarea statului „veniturile excedentare” ale acelor producători”. Noile legi UE stipulează că veniturile angro ale producătorilor se plafonează la maximum 180 euro/MWh. În România, plafonul respectiv, impus prin supraimpozitare, este de 450 lei/MWh, la jumătate față de cel prevăzut de Regulamentul european.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.