PSD-istului Marian Șerbănescu i s-a mărit averea ca prin minune, de când e șef la OSIM
PSD-istului Marian Șerbănescu i s-a mărit averea ca prin minune, de când e șef la OSIM
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestDe când a fost numit în funcţia de director general al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, cu sprijinul PSD Constanța, desigur, Marian Octavian Șerbănescu și-a mărit averea! De la două apartamente, cu cât se lăuda în 2022, a ajuns să-și adauge în palmares un teren și ”alte categorii de bunuri” imobile! Cum o fi reușit?!
Marian Octavian Șerbănescu stă bine la șefia OSIM, grație șefilor săi pe linie de partid, de la Constanța. Numit în mai 2022, Șerbănescu a fost anterior, consilier local municipal, iar înainte de asta a fost și directorul de cabinet al Ministrului Transportului, mai exact în noiembrie 2017, după ce șeful său la nivel de partid, Felix Stroe, a preluat frâiele ministerului. Cu un salariu brut de 16. 640 de lei pe an, și alte câteva privilegii, precum mașină de serviciu și bani de protocol, Șerbănescu s-a ales, în ultimul an, și cu un teren în Constanța și alte bunuri imobile. Precizăm că nu s-a afirmat prea mult din poziția pe care o ocupă. Totuși, să ne amintim de un detaliu destul de important: Marian Şerbănescu a fost surprins, în decembrie, în timp ce a făcut o tranzacţie misterioasă.
Mai exact, oficialul a fost filmat când primeşte un sul ce pare a fi de bani, pe care îl aruncă în portbagajul maşinii. Filmarea ar fi fost realizată înainte de Crăciun, pe bulevardul Dacia din Capitală, în fața restaurantului Burgr Factory, și îl redă pe șeful OSIM, Marian Șerbănescu, în timp ce încarcă cutii în portbagajul mașinii, lângă el fiind două femei, spun cei de la Adevărul.
Una dintre ele îi înmânează un sul, care pare a fi de bani, pe care oficialul îl aruncă în portbagajul mașinii. Ulterior, Șerbănescu își ia la revedere de la cele două femei, acestea intrând în restaurant. Speța a rămas ”în aer”, nicio instituție pare să nu se fi autosesizat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.