Rafila: Avem opt spitale pilot în ţară care pot să facă îngrijiri paliative la domiciliu

Un număr de opt spitale pilot din ţară pot să asigure persoanelor în vârstă servicii de îngrijire la domiciliu, fiind stabilit modul de organizare a acestor servicii, a declarat miercuri ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, la o dezbatere pe această temă, organizată la Palatul Parlamentului.

"Am încheiat un proiect care începuse cu mai mulţi ani în urmă şi pe care am reuşit să îl reluăm în urmă cu doi ani şi jumătate, l-am finalizat. Avem opt spitale pilot în ţară care pot să facă îngrijiri paliative la domiciliu. S-a stabilit modul de organizare a acestor servicii care ţine de partea de ambulatoriu pentru îngrijirile paliative. Rămâne ca aceste spitale să angajeze persoane care să poată să facă acest lucru, iar serviciile să fie decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate. Îngrijirile la domiciliu, ca atare, cred că sunt o prioritate şi sigur că o parte dintre ele vor fi şi paliative", a precizat Rafila, la dezbaterea "Inovaţie şi calitate în îngrijirea pe termen lung: perspective şi practici", eveniment organizatâ de Fundaţia Crucea Alb-Galbenă şi Comisia de sănătate din Senat.

El a subliniat că în cadrul proiectului, finanţat din fonduri europene, s-a ameliorat semnificativ, în ultimul an, numărul de paturi pentru îngrijiri paliative la nivel naţional, ajungându-se la 3.300 de paturi.

"Acest proiect finanţat cu fonduri europene a oferit posibilitatea să realizăm cadrul organizatoric şi să nu ne mai gândim numai la paturi pentru îngrijirile paliative, acolo situaţia s-a ameliorat semnificativ în ultimul an, am ajuns să avem 3.300 de paturi pentru îngrijiri paliative la nivel naţional, dintre care 3.000 sunt în contract cu casele de asigurări de sănătate atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat. Mai mult, aceste paturi pentru îngrijiri paliative evident că sunt necesare până la ajungerea la o cifră de circa 3.900 de paturi. Nu fac parte din numărul de paturi care sunt contractate de casele de asigurări, sunt în afara acestui număr, ceea ce încurajează dezvoltarea acestor servicii. Ceea ce facem noi la Ministerul Sănătăţii, nu numai că sprijinim această dezvoltare, dar vom şi verifica condiţiile pe care le oferă aceste noi unităţi care doresc să ofere servicii paliative, respectă toate normele de siguranţă a pacientului", a completat ministrul.

Rafila a adăugat că personalul necesar acestor servicii trebuie să aibă pregătire de specialitate.

"Aceste paturi există, altfel, dacă nu există, ele nu se autorizează. De ce personal e nevoie? Un medic care a absolvit un mod de pregătire în îngrijirea paliativă şi asistenţi medicali, infirmiere, personal de curăţenie. Structurile pe care le aprobăm trebuie să îndeplinească aceste criterii, dar, mai mult decât atât, Inspecţia Sanitară de Stat are în plan verificarea modului în care funcţionează aceste unităţi, încât să fim siguri că de la început ele funcţionează conform declaraţiilor pe care le dau cei care le organizează", a afirmat ministrul.

Rafila s-a referit şi la posibilitatea ca în cadrul sistemului informatic care gestionează asigurările de sănătate să existe o secţiune dedicată acestor îngrijiri la domiciliu, în scopul debirocratizării sistemului.

"În cadrul sistemului informatic care gestionează asigurările de sănătate, să existe o sesiune dedicată acestor îngrijiri la domiciliu, care să vizualizeze în timp real acordarea acestor servicii, validarea lor, astfel încât să se debirocratizeze situaţia în momentul de faţă", a punctat Rafila.

Cât priveşte situaţiile în care s-a semnalat faptul că sunt asistenţi care nu ştiu să acorde primul ajutor, ministrul Sănătăţii a menţionat că, indiferent de subordonarea centrelor de asistenţă socială, serviciile trebuie să respecte un anumit standard de calitate şi selecţia personalului trebuie făcută cu responsabilitate.

"Selecţia personalului şi promovarea unui concurs, indiferent de subordonarea acestor centre, trebuie să ofere servicii care să respecte un anumit standard de calitate şi selecţia personalului trebuie făcută cu responsabilitate. Nu poţi să selectezi personal care nu ştie cum să acorde prim-ajutor sau nu cunosc manevre elementare care se referă la îngrijirea pacientului. Îngrijirea pacientului este unul sau cel mai important capitol pe care un asistent medical îl învaţă în şcoală şi trebuie nu numai să înveţe, ci şi să practice în timpul şcolii. O discuţie pe care am avut-o de mai mult timp, îmbunătăţirea a ceea ce facem noi, încurajarea pregătirii profesionale a asistenţilor medicali care să aibă studii universitare, creşterea ponderii asistenţilor cu studii universitare va rezolva în timp problema. Altfel, noi avem mulţi absolvenţi ai şcolilor de specialitate post-liceale, dar sunt şi situaţii în care calitatea profesională este discutabilă", a conchis Rafila.

La dezbatere mai participă preşedintele Comisiei de sănătate din Senat, Adrian Streinu Cercel, Nicoleta Pauliuc, preşedinta Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat, Monica Anisie, preşedinta Comisiei pentru învăţământ din Senat, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Valeria Herdea, preşedintele fondator al Fundaţiei Crucea Alb-Galbenă din România, Măriuca Ivan, scrie Agerpres.