Robert Șerban își face de cap prin Eforie. Ignoră, în continuare, o hotărâre judecătorească

Continuă scandalul dintre primarul din Eforie, Robert Șerban și romii pe care i-a evacuat primăria în 2013, demolându-le casele pe care și le-au construit cu ani în urmă. O parte dintre aceștia, susținuți de Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii, au obținut obligarea primarului să le pună la dispoziție noi locuințe. Numai că edilul nu s-a resemnat, așa că Șerban a fost amendat cu 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, începând cu data de 11.04.2017, până la executarea obligaţiei de atribuire a locuinţelor. Trebuie să plătească și 100 lei/zi întârziere, pentru fiecare reclamant, începând cu aceeași dată și până la executarea obligaţiei de atribuire a caselor. Primarul s-a chinuit să obțină anularea hotărârii, însă în zadar, pentru că instanța de recurs a menținut-o valabilă. Mai nou, reclamanții lui Șerban au depus o nouă acțiune în instanță, la 4 ianuarie, prin intermediul căreia cer și executarea primarului, cu tot cu plata penalităților.

Robert Șerban

În anul 2013, Primăria Eforie, condusă la acea vreme de regretatul Ovidiu Brăiloiu, în calitate de primar, și de Robert Șerban, în calitate de viceprimar, dădea ordin de demolare a unui „cartier” de romi. Era vorba de mai multe construcţii improvizate abuziv pe un teren al primăriei, în care locuiau câteva zeci de romi, unii dintre ei posesori ai unor buletine de identitate în care se menţionează că domiciliază în Eforie. Alţii în schimb, erau veniţi din diferite alte colţuri ale ţării. Demolarea a intrat rapid în atenţia opiniei publice, existând chiar şi reacţii internaţionale, prin care diverşi cetăţeni condamnau demersul primăriei! La presiunile „publicului”, romii au fost cazaţi în internatul liceului din Eforie. În 2014, câteva familii au ajuns să fie cazate în patru containere modulare tip locuinţă, special achiziţionate de administraţia locală pentru ele.

„cartierul“ demolat

DSP a constatat că spațiile în care au fost mutați sunt insalubre și nesigure

În  2014, Serviciul de Control în Sănătate Publică, din cadrul DSP, urmare a controlului realizat, a constatat că în internatul în care au fost cazați unii dintre ei, pereții clădirii sunt deteriorați și afectați de infiltrații și mucegai. DSP a mai constatat că, la acea vreme, în imobil locuiau 60 de persoane din care 25 sunt copii, iar încălzirea se făcea cu reșouri și radiatoare. În ceea ce privește cazarea de la școala veche, aceasta nu era racordat la rețelele de apă, canalizare și energie electrică. Și aici, pereții erau deteriorați, afectați de infiltrații și mucegai, tavanele fiind căzute. Grupul sanitar era improvizat (groapă de pământ). Cu alte cuvinte, DSP a concluzionat că starea de igienă a persoanelor care locuiesc aici este precară (copii desculți, dezbrăcați, nespălați, etc).

Astfel, s-a apreciat faptul că, în speță, nu a avut loc o operațiune de mutare a romilor, cât timp primăria și Consiliul Local nu au reușit să ofere condiții minime pentru locuit, ci o evacuare a acestora din spațiile unde au locuit timp de mai mulți ani, construite de ei sau de antecesorii lor, pe terenul aparținând unității administrativ teritoriale.

Și-au găsit dreptatea în instanță!

Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii (Romani CRISS) s-a autosesizat la acea vreme și a venit în sprijinul celor evacuați. A deschis acțiune în instanță, obținând o hotărâre definitivă prin intermediul căreia primarul este obligat să le pună la dispoziție locuințe. A solicitat anularea dispoziției de demolare 296/19.09.2013, ca fiind nelegală și emisă cu exces de putere și obligarea la repararea pagubei cauzate, prin plata de daune morale și materiale către reclamanții persoane fizice și prin acordarea unor locuințe care să respecte exigențele minime de locuit.

imagine din 2013

Așadar, prin hotărârea primei instanţe primarul și CL au fost obligaţi la atribuirea unor locuinţe care să respecte dispoziţiile anexei I din Legea nr. 114/1996. De aproape 15 ani nu au o locuinţă omenească, fiind nevoiţi să locuiască în condiţii insalubre lângă groapa de gunoi a oraşului, fără apă, fără curent, fără căldură sau alte utilităţi.

Dat fiind că unitatea administrativ teritorială nu s-a conformat obligaţiilor stabilite prin titlul executoriu constând în atribuirea unor locuinţe, reclamanţii au formulat cerere de chemare în judecată prin care au solicitat obligarea pârâţilor la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 1000 lei/zi şi la plata unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Primarul și Consiliul Local, amendați pentru că nu au respectat hotărârea!

Tribunalul Constanţa a obligat pârâţii la plata unei penalităţi în cuantum de 100 lei/zi de întârziere pentru fiecare dintre reclamanţi începând cu data de 11.04.2017 şi până la executarea efectivă a obligaţiei de atribuire a unor locuinţe. Din nou, primăria nu s-a conformat, iar reclamanții au solicitat amendarea primarului și fixarea sumei ce se va datora statului, dar şi suma ce se va datora reclamanţilor, cu titlu de penalităţi în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă de mai sus. Nici până astăzi, Șerban nu s-a conformat deciziei, astfel că reclamanții au deschis o nouă acțiune în instanță, în ianuarie, solicitând amendarea primarului Robert Șerban pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti Precizăm că neexecutarea sau nerespectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţate de instanţă constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 100.000.000 lei.

Pe 11 septembrie, a.c., s-a scurs un nou termen de judecată în dosar, însă Tribunalul a amânat pronunțarea pentru 25 septembrie. N-ar fi exclus ca Robert Șerban să fie, din nou, amendat. Însă, oricare ar fi decizia, ea va putea fi atacată.