România a avut în 2020 unul dintre cele mai mari deficite guvernamentale din UE
România a avut în 2020 unul dintre cele mai mari deficite guvernamentale din UE
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestToate statele membre UE au încheiat anul 2020 cu un deficit guvernamental, însă procentual cele mai mari valori au fost înregistrate în Spania (11% din PIB), Malta (10,1% din PIB), Grecia (9,7% din PIB), Italia (9,5% din PIB), Belgia (9,4% din PIB), Franţa şi România (ambele cu un deficit de 9,2% din PIB), arată datele preliminare publicate joi de Eurostat, scrie Agerpres.
Conform acestor cifre, calculate pe baza metodologiei ESA, Danemarca a fost singura ţară membră UE care în 2020 a avut un deficit guvernamental mai mic de limita de 3% din PIB prevăzută în Pactul de stabilitate şi creştere.
La nivelul Uniunii Europene, deficitul guvernamental a crescut exploziv, până la 6,9% din PIB în 2020, de la un deficit de 0,5% din PIB în 2019, în timp ce în zona euro creşterea a fost una de la 0,6% din PIB până la 7,2% din PIB.
În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental s-a dublat, urcând de la 46,243 miliarde de lei (sau 4,4% din PIB) în 2019, până la 97.632 miliarde de lei (9,2% din PIB) în 2020. Aceasta în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 36,2% din PIB până la 42,4% din PIB, în timp ce veniturile au crescut de la 31,8% din PIB până la 33,1% din PIB.
De asemenea, în 2020 comparativ cu 2019, a avut loc şi o creştere semnificativă a datoriei guvernamentale, de la 77,5% din PIB până la 90,7% din PIB în cazul Uniunii Europene şi de la până la 83,9% din PIB până la 98% din PIB în cazul zonei euro. Jumătate din ţările UE (14 din 27 de state membre) aveau la finele anului trecut o datorie guvernamentale mai mare de 60% din PIB.
În ceea ce priveşte România, datoria guvernamentală a crescut de la 373,497 miliarde de lei, sau 35,3% din PIB, în anul 2019, până la 499,153 miliarde de lei, sau 47,3% din PIB, în 2020.
În comunicatul său de presă, Eurostat subliniază că nu a făcut nicio modificare la datele trimise de ţările membre.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News